Iată-mă revenită acasă după o mare bucurie trăită, în două episoade, pe cele două maluri ale Prutului. Primul ,,episod” a avut loc în data de 11 octombrie în Republica Moldova, la Ialoveni, iar al doilea în România, la Sfântu Gheorghe, Jud. Covasna, România pe 18 Octombrie.
Este vorba despre proiectul ,,RAPSOZI POPULARI ŞI MUZICA LOR”, realizat de Fundaţia „Mihai Viteazul” din municipiul Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, România, în parteneriat cu Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial şi Asociaţia Obştească ,,Alianţa între generaţii” din Republica Moldova, proiect finanţat de Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.
Fundaţia „Mihai Viteazul” împlineşte 35 de ani de activitate rodnică. Felicit pe această cale întreg colectivul şi, în mod deosebit, pe doamna prof. ing. Maria Peligrad, preşedintele fundaţiei, care este un adevărat ,,foc viu” ce ne dorim să rămână mereu farul care să lumineze calea, mulţi ani de acum înainte. Cu această ocazie, îi mulţumim şi pentru celelalte nenumărate proiecte realizate prin care, de-a lungul timpului, au fost promovate valorile culturale româneşti sub toate aspectele şi, în cadrul cărora, Ansamblul Artistic de Amatori ,,PLAIURI TULGHEŞENE”, un ansamblu de amatori din mediul rural, a avut ocazia să facă cunoscute tradiţiile autentice din zona Tulgheş-Topliţa. Totodată au avut posibilitatea să între în contact cu o pleiadă de oameni de cultură de la care au învăţat multe lucruri folositoare în cadrul nenumăratelor conferinţe şi colocvii la care au participat cu ocazia tuturor festivalurilor organizate în municipiul Sf. Gheorghe.
Proiectul despre care vorbim acum este al doilea mare proiect desfăşurat în luna octombrie a.c.
La începutul lunii, se ştie, a avut loc Festivalul Naţional ,,Corala Georghe Sbârcea” unde copiii ansamblului Plaiuri Tulgheşene au participat cu mare bucurie, ca în fiecare an, începând cu anul 2013 încoace.
La doar o săptămână, pe 11 octombrie, a fost organizată, dincolo de Prut, prima parte a proiectului ,,Rapsozi populari şi muzica lor” care a avut atât parte de colocviu cât şi parte de spectacol.
Partea a doua a acestui proiect s-a desfăşurat în România, la distanţă de o săptâmână, pe data de 18 octombrie, având din nou o parte de colocviu şi un spectacol nou.
Voi prezenta mai succint spectacolul din Republica Moldova dar mai în amănunt Colocviul desfăşurat, în Republica Moldova, în sala de şedinţe a Consiliului Raional Ialoveni. Tema colocviului: Rapsozi populari- mesgeri ai tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti .
În deschidere au luat cuvântul : Denis Gînga- Director general CNCPPCI, Maria Peligrad – Preşedinte Fundaţie Mihai Viteazul, Natalia Eremia – Preşedinta Consiliului Raional Ialoveni şi Andrei Chistol – Secretar de Stat al Ministerului Culturii din Republica Moldova. (Vicepreşedinţi: Petre Bregoi şi Eugen Secrieru)
Moderatorul colocviului, desfăşurat la Ialoveni, a fost Dr. Constantin-Cristian Muşa, etnocoreolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu” al Academiei Române. Lectorii au fost din ambele părţi ale Prutului astfel:
Victor Ghilaş– dr. habilitat, etnomuzicolog, expert în studiul artelor, cu lucrarea: Etnoorganologia în sistemul muzical naţional al patrimoniului artistic imaterial;
Cătălin Maximiuc – rapsod popular, producător şi redactor la Radio-România-Bucureşti, cu tema: Culegeri folclorice, rapsozi, artişti;
Victor Botnaru – cobzar şi violonist, Maestru în Artă, lector universitar, cu tema: Documentarea şi valorificarea folclorului muzical- experienţe, instrumente şi practici interpretative;
Drd. Florentina Teacă– Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române(CESPE) – oraş Covasna, jud.Covasna. Tema: Rapsozi în creierii munţilor, ciobanii din Curbura Carpaţilor;
Marin Bunea – violonist, specialist principal orchestre şi tarafuri la CNCPPCI, Artist Emerit; Tema: Repertoriul şi particularităţile de interpretare a folclorului instrumental în arta lăutarilor violonişti din Republica Moldova;
Dr. Constantin -Cristian Muşa, etnocoreolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu” al Academiei Române Bucureşti cu tema: Actualitatea repertoriului muzical-coregrafic din Deleni, Iaşi, în peisajul cultural al secolului XXI;
Adam Stânga – instrumentist-trompetist cu tema: Specificul interpretativ al folclorului instrumental în arta lăutarilor din Republica Moldova;
Lăcrămioara Pop, rapsod popular- distinsă cu titlul de ,,Tezaur Uman Viu” Com.Tulgheş, jud.Harghita, cu tema: Ce este un rapsod;
Valentin Chiper, folclorist, cu tema: Explorarea folclorului şi tradiţiilor din sudul Moldovei, studii şi experienţe de cercetare;
Cristina-Orania Deteşanu, rapsod popular, dirijor-Grupul vocal Pădurenii, com.Barcani, jud. Covasna cu tema: Cântecul de cătănie;
Nicolae Dron, lutier, meşter popular cu tema: Cobza între tradiţie şi actualitate; arta meşteşugului şi locul ei în cultura muzicală;
Constantin Vasile, rapsod popular, coordonatorul Grupului ,,Ţităraşii din Galeşu”, com.Brăduleţ, jud. Argeş, România, distins cu titlul de „Tezaur Uman Viu” cu tema: Ţitera – instrumentul rapsodului;
Denis Gângă, Director general CNCPPCI cu tema: Promovarea rapsozilor şi valorificarea patrimoniului cultural – misiunea CNCPPCI;
Gheorghe Şova, jurnalist, specialist cu tema: Comorile vii ale folclorului: întâlniri şi dialoguri cu rapsozii din ţară;
După ce în prima parte a zilei a avut loc acest maraton de comunicări, a urmat, după amiază, un spectacol în care a fost prezent autenticul şi tradiţia, spectacol care a dovedit odată în plus că, folclorul este la fel de românesc şi dincolo şi dincoace de Prut! În spectacolul ce s-a întins peste 3-4 ore, (nu am cronometrat), au participat artişti consacraţi, artişti emeriţi, rapsozi.
Dintre artiştii din România care nu au mai participat la partea a doua a proiectului, având alte angajamente, enumerăm: Junii Covăsneni care au strălucit de-a dreptul pe scena din Ialoveni, Ţiteraşii din Galeşu conduşi de Constantin Vasile „Tezaur Uman Viu”, cunoscuta interpretă Elena Mândrescu din Botoşani şi Interpretul Cătălin Maximiuc cu folclor din Bucovina care ne-a antrenat prin melodiile sale la o mare horă frăţească ce a cuprins toată scena şi sala. Nu a putut veni, la Sf.Gheorghe, din Republica Moldova, Ansamblului etnofolcloric „Ștefan Vodă”, dar a fost prezent coordonatorul formaţiei, rapsodul popular, arhicunoscut, Tudor Ungureanu.
Regizorul spectacolelor şi membru coordonator în echipa de proiect, omul de la pupitru, ascuns de ochii lumii, dar căruia nu i-a scăpat din vedere nimic în ceea ce priveşte culisele organizării a fost Dl. Laurenţiu Calomfirescu. Prezentatori: Gheorghe Filip împreună cu Silvia Zagoreanu .
Seara, după spectacol, am avut parte, bineînţeles, de o cină împreună, ca atunci când mergi în vizită la fraţi. Duminică dimineaţa, ne-am îmbarcat în autocar şi am pornit spre casă dar, nu înainte de a merge să vedem crama ,,Milişeştii Mici” .
Nu vă povestesc ce fain şi interesant a fost. Mergeţi să vedeţi că n-o să vă pară rău.
Asta a fost, foarte succint, prima parte a proiectului.
Partea a doua s-a desfăşurat în municipiul Sfântu Gheorghe, pe data de 18 octombrie şi a cuprins, în prima parte a zilei colocviul Rapsozi populari – mesageri ai tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti, care s-a desfăşurat în incinta Centrului Ecleziastic de Documentare ,,Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu Gheorghe.
Deschiderea oficială a colocviului a fost făcută de D-na. Maria Peligrad- Preşedinte Fundaţia ,,Mihai Viteazul”, Denis Gângă Director General CNCPPCI şi Gheorghe Şova- Preşedinte Asociaţia Obştească ,,Alianţa între generaţii”. Moderator: dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti.
Lectorii au foste aceeiaşi care au participat şidincolo de Prut, deci nu-i voi mai menţiona. Colocviul a fost, de data asta, unul interactiv, cu întrebări şi răspunsuri foarte interesante.
Partea spectacolului s-a desfăşurat la Teatrul Tamasi Aron, începând cu ora 16.00. Intrarea a fost liberă, şi vi-l voi relata mai în amănunt tocmai ca să vedeţi ce oameni deosebiţi au participat.
În faţa unei săli pline, la orele 16.00 s-a dat startul cu :Intonarea imnului României – interpretat de Alexandru Ioan Baciu, urmat de cel al Republicii Moldova, interpretat de artiştii emeriţi: Victor Botnaru și Marin Bunea.
A urmat deschiderea oficială.
Preşedinta Fundației Mihai Viteazul – Prof. ing. Maria Peligrad a rostit cuvântul de deschidere şi a invitat pe scenă, să ia cuvântul, pe: Denis Gîngă – director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Imaterial – Chișinău, Gheorghe Șova – președinte Asociația Obștească ,,Alianţa între generaţii”, Sergiu Mitroi – jurist- Subprefect, reprezentant al Instituției Prefecturii Covasna, şi nu în ultimul rând, pe D-na. Larisa Axinia – din partea Secretariatului General al Guvernului –Serviciul Dezvoltare Comunitară.
După ce deschiderea oficială s-a făcut, prezentatorii spectacolului, Silvia Zagorean împreună cu Alexandru Ioan Baciu au invitat, rând pe rând în scenă, artiştii.
Au evoluat în spectacol şi-i voi menţiona în ordinea evoluţiei pe scenă, următorii:
- Grup vocal bărbătesc PĂDURENII din comuna Barcani, jud. Covasna, alături de care au urcat ,,Fetele cu dor” din Sita Buzăului, conduşi de neobosita Cristina-Orania Deteşanu.
- Ansamblul RĂZEȘII – Ungheni; un colectiv folcloric din raionul Ungheni, dedicat promovării și conservării tradițiilor muzicale autentice ale regiunii, sub conducerea maestrului Alexandru Galiț; alături de ei a cântat Silvia Zagoreanu, interpretă de muzică populară și romanță, apreciată pentru timbrul cald și expresivitatea interpretărilor sale. Silvia Zagoreanu este şi redactor și prezentator radio, contribuind la răspândirea și valorizarea folclorului autentic.
- SILVIA SEMENIUC, care vine din frumoasa zonă a Bucovinei noastre şi care a activat timp de 15 ani la Ansamblul Profesionist Ciprian Porumbescu din Suceava. Având o bogată experiență în televiziune, dovedindu-și profesionalismul, ca redactor muzical, producător, realizator și prezentator (TVR, Național Tv, Favorit și Etno Tv), colecționară de costume populare vechi, având în colecția personală aproximativ 150 de cămăși autentice de o mare frumusețe, realizând în timp numeroase turnee în țară, dar si în străinătate, în colaborare cu asociațiile românești din Diaspora, în prezent fiind solistă a Ansamblului Artistic “ Doina al Armatei” al MApN, aceasta ne-a încântat cu melodiile şi vocea ei inconfundabilă.
- Formația folclorică TUDORIȚELE din Todirești, Republica Moldova ne-au încântat cu
melodii autentice din comuna lor natală.
- A urmat subsemnata, LĂCRĂMIOARA POP – rapsod popular, Tezaur Uman Viu, cântăreț vocal, dobășiță, din com. Tulgheș, jud. Harghita, autor și coautor de carte, redactor şi corespondent la multe posturi radio – tv naționale și internaționale, muzeograf al „Colecției Sătești Tulgheș”, instructor coordonator al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri tulgheșene” de peste 17 ani, distinsă cu Distincția de Excelență de către Ministerul Culturii în anul 2024; Am interpretat doina ,,Io mă duc lumea rămâne”, iar pentru evidenţierea rolului dobei ţărăneşti cu strune, am interpretat vocal acompaniindu-mă la dobă, cântecul ritmat ,,Bujor şi mândră dalie”.
– După un rapsod din România a urmat un rapsod din Republica Moldova: Maestrul Tudor Ungureanu! Este una dintre cele mai puternice voci ale folclorului românesc din Republica Moldova. Cobzar, poliinstrumentist și conducător al Ansamblului etnofolcloric „Ștefan Vodă”, el promovează cu dăruire cântecul străbun, valorile naționale și frumusețea tradițiilor autentice. Distins cu titlul „Artist al Poporului” și medalia „Mihai Eminescu”, Tudor Ungureanu este un păstrător al identității culturale, un interpret pentru care scena devine altarul spiritului românesc.
Drept dovadă că folclorul are viitor, după doi rapsozi cu părul alb a urcat pe scenă, cu un program de zile mari, ,,Speranţa” – ce nume inspirat! Ansamblul ,,Speranţa” este un ansamblu alcătuit din elevi de ciclul primar de învățământ, patronat de Fundaţia Mihai Viteazul, fiind coordonat de coregraf Ion Gheorghe. Chiar şi format din copii de ciclu primar, acest ansamblu are participări la spectacolele școlare, la Zilele Municipiului Sfântu Gheorghe, la concursuri de profil la Zagon și Galați de unde s-au întors cu premii 1 la dansuri populare, iar la interpretări muzicale premiul 2 și ,,premiul de 10”. Îmbrăcați in frumoasele costume populare, realizate de Fundația Mihai Viteazul, în cadrul proiectului „Înfloresc Grădinile”, cu sprijinul financiar al Consiliului Municipal Sfântu Gheorghe, acest ansamblu tânăr ne-a oferit un spectacol ce a debutat cu un solist foarte tânăr dar foarte talentat : Prundaru Matei. Acesta ne-a interrpretat, foarte emoţionat, melodia ,,Sus pe munte iarba-i mare”, după care s-a alăturat trupei de dănţăuşi. Timp de unsprezece minute, aceşti copii ne-au ţinut cu sufletul la gură în timp ce-au jucate cele cinci suite de jocuri: HORA BĂTUTĂ, HORA JUNILOR, CIULEANDRA, SÂRBA STUDENȚILOR şi SÂRBA ZAGONENILOR.
După atâta exuberanţă tinerească, a venit rândul solistei Irina Bîrcă – interpretă de muzică populară, cu o activitate artistică de peste 30 de ani conducătoare a formațiilor folclorice „Altița” de la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” din municipiul Cahul și „Mierla Prutului” de la Casa raională de cultură Cantemir. Aceasta s-a remarcat în calitate de solistă a orchestrei de muzică populară „Doina Prutului”, condusă de cunoscutul violonist Veaceslav Bîrcă, soţul ei, alături de care promovează constant cântecul popular din zona de sud a Moldovei.
ALEXANDRU IOAN BACIU, o voce inconfundabilă, și o carieră muzicală de aproape 20 de ani, membru al Ansamblului artistic SPERANȚA a Fundaţiei Mihai Viteazul, participant la toate festivalurile și sărbătorile din zonă, cu apariții la TV, prezențe radio a interpretat melodiile ,,Să –mi cânți cobzar” şi ,,Noi suntem români”.
Au urmat doi maeştri instrumentişti din Republica Moldova: Maestrul Victor Botnaru, unul dintre cei mai apreciați cobzari și promotori ai muzicii tradiționale din Republica Moldova, poliinstrumentist de excepție și lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, care şi- a dedicat întreaga sa carieră artei interpretării la cobză și formării noilor generații de artiști. Prin activitatea sa didactică, concertistică și de cercetare, Victor Botnaru a contribuit esențial la renașterea și promovarea acestui instrument străvechi, transformându-l într-un simbol al identității culturale. Membru al Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuța”, el poartă pe scenă vibrația autentică a folclorului românesc, dăruind publicului emoție, rafinament și respect pentru tradiție. Distins cu titlul onorific „Maestru în Artă”, Victor Botnaru este o personalitate emblematică a culturii naționale – un artist care a redat cobzei demnitatea și glasul inimii românești. Alături de el, a cântat Maestrul Marin Bunea violonist, dirijor descendent al celei de-a cincea generaţii a dinastiei de lăutari din Baraboi-Edineţ. Vioara lui,(citez), nu este doar instrument – este expresia sufletului, a durerii, bucuriei și a întregii moșteniri muzicale pe care o poartă cu demnitate. Ca violonist, Marin Bunea interpretează atât pe scene locale cât și internaționale, participând la festivaluri şi proiecte de muzică tradiţională. A primit distincţii importante, precum premiul Gold Star IGF 2025, recunoaştere pentru activitatea sa în promovarea folclorului moldovenesc.
După ce ne-au odihnit şi mângâiat sufletele, cu struna lor, aceşti maeştri de dincolo de Prut, au urcat pe scenă, să ne injecteze cu o nouă porţie de adrenalină, cei din Ansamblul folcloric CUNUNA CARPAȚILOR, reprezentând Asociația Cununa Carpaților din Întorsura Buzăului, jud Covasna, având ca instructor-coregraf pe Costică Oltean. Acest ansamblu a luat ființă în anul 2000 la Întorsura Buzăului. A participat la toate fesivalurile şi sărbătorile din zonă. A avut turnee în țară și peste hotare și are mai multe apariții TV. Au prezentat un periplu coregrafic cuprinzând dansuri specifice zonei Buzaielor: Ciobănaș, Breaza, Oița, Învârtita, Brâu și Sârba. Au fost foarte frumoşi şi la strai şi ca reprezentaţie!
După ei au urcat pe scenă două fetişoare din Republica Moldova: RĂILEANU PATRICIA ȘI ZGHIBARȚĂ ADELINa; ele ne-au cântat două melodii cu care, mai să ne salte de pe scaune şi să ne facă să începem a juca!
Seara a fost încheiată înălţător de Grupul VOIEVOZII MUNȚILOR din comuna Vâlcele, jud. Covasna care, au un repertoriu format în mod deosebit din piese corale, cu un pronunțat mesaj și conținut patriotic, multe dintre acestea fiind creația preotului Vasile Tămaș, dar și melodii din repertoriul național românesc. Acest grup a participat la numeroase evenimente locale dar şi nationale cu prezențe radio și TV. Au înregistrat un album cu cântece patriotice și un album cu colinde. Pentru noi, sâmbătă 18 octombrie, au interpretat melodiile: „Din țara moților”, „Românie Mare” – muzică și versuri pr. Vasile Tămaș, „Doina Iancului” – rapsod popular Gheorghe Negrea, „Se strâng români la Alb iar” şi, au incheiat cu „Hai să-ntindem hora mare”, moment în care toată lumea s-a ridicat la o horă mare cântând, pentrucă toţi ştiam versurile acestui cântec, ca la imnul naţional. Ce să zic? A fost tare frumos!
Pentru noi artiştii, pentru mine personal, este şi va rămâne o amintire de mare preţ!
Pentru cei care au implementat acest proiect, munca este abia la jumătate. Ei au de dus la bun sfârşit partea nevăzută a lucrurilor: deconturi, rapoarte, tomuri întregi de file !
Le mulţumim pentru truda, curajul, timpul şi energia pe care le dăruie nouă tuturor!
Felicitări Fundaţia Mihai Viteazul pentru cei 35 de ani de activitate rodnică! Vă mulţumim că existaţi!
Mulţumim Guvernului României, Secretariatul General al Guvernului, Serviciul de Dezvoltare Comunitară!
Mulţumim echipei de voluntari de pe lângă Fundaţia Mihai Viteazul! Mulţumim tuturor celor implicaţi!
Vorbele, oricât ar fi de frumoase, nu vor putea povesti trăirea de care am avut noi parte în aste două runde de „sărbătoare românească”- că asta a fost!
Vorba cântecului: …„Am venit să te salut, fratele meu de peste Prut.” …şi ce altă sărbătoare mai mare este decât când se adună fraţii la un loc?
Lăcrămioara Pop, Tulgheş, Harghita, 21 octombrie, 2025
