„În amintirea ierarhului Justinian Teculescu născut în anul 1865 în Covasna-România, Episcop de Cetate albă, Ismail și Cahul în perioada 1924- 1932. Asociațiunea ASTRA și familia. Octombrie 2017.”
Această inscripție de pe placa omagială depusă la Consulatul General al României la Odesa, Ucraina, rămâne un semn de cinstire și neuitare a celui care a fost Primul Episcop al Armatei Române, JUSTINIAN TECULESCU (1865-1932) originar din Voinești-Covasna.
Cu câteva zile înainte de 1 noiembrie, ziua în care în urmă cu 152 de ani se năștea cel care avea să devină cea mai reprezentativă personalitate a Covasnei, în afara țării, la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Manta, raionul Cahul, Republica Moldova, a avut loc o emoționantă slujbă de pomenire oficiată de pr. Iulian Budescu,vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud, susținut îndeaproape de protopopul locului și părintele Ioan Morar, președintele ASTRA „Ioan Alexandru Gherla” din România. Când spun emoționantă, am în vedere caracterul inedit al slujbei, încheiate cu un mic program artistic impresionant oferit de un grup de elevi ai școlii gimnaziale care ne-au surprins cu un grupaj de poeme scrise de episcop, prelungit cu cîteva melodii duioase care ne-au făcut să lăcrimăm precum lumînările care nu au contenit să ardă chiar și după ce noi am plecat. Imaginea lor fiind cea care a rămas zugrăvită cu un penel de foc în sufletul fiecărui participant.
Prezenți la slujbă au fost urmași ai familiei Teculescu veniți din Franța, România-Sfântu Gheorghe, membri ai despărțămintelor ASTRA din țară, printre care și ai Despățământului Astra Covasna – Harghita, cărora li s-au alăturat profesori, învățători, elevi și bătrînele satului care pe lângă cântecele bisericești , au umplut biserica cu sufletul lor din care s-au revărsat din belșug: colaci, plăcinte, mere, pere, struguri și alte bunătăți ca „la mama acasă”, în semn de recunoștință și prețuire pentru cel care a fost Justinian Teculescu. Nu a lipsit coliva – simbol al vieții veșnice, al învierii – ofrandă adusă spre sfințire, care deși ușor diferită de a noastră, are același gust de lacrimă și dor pentru cel plecat.
Țin să menționez că anul trecut, la data de 18 09 2016, Biserica „Sfinții Mihai și Gavril” a fost gazda unui eveniment important, dezvelirea plăcii omagiale cu efigia Episcopului Justinian Teculescu, la care a participat o delegație din județul Covasna, fapt care explică prezența noastră la această biserică, și nu în altă parte. Preotul Iulian Budescu fiind cel care și-a asumat răspunderea pentru instalarea ei pe un perete al bisericii, după ce a fost refuzată la Cahul, acolo unde i-ar fi fost locul.
Din păcate eforturile ASTREI care anul acesta își propusese să depună o altă placă omagială au fost zădărnicite de refuzul autorităților de a aproba instalarea ei la Ismail, motiv pentru care placa memorială cu efigia episcopului, realizată de sculptorul Mircea Ștefănescu din Iași, a fost depusă la Consulatul General al României la Odesa, Ucraina, urmând a se face demersuri în acest sens.
De ce această zbatere a ASTREI de a lăsa un semn al trecerii episcopului prin acele locuri? Pentru acest răspuns vin cu un rezumat din cercetarea prof. dr. Luminița Cornea, „Episcop Justinian Teculescu (1865-1932) – personalitate a Covasnei” publicat în Revista de lingvistică și Cultură Românească, nr.13, Răpciune, 2017.
„Episcopul Justinian Teculescu (1865-1932), născut în Voinești-Covasna, este preot, protopop în Alba Iulia, apoi episcop, luptător pentru credința, cultura și identitatea neamului românesc. În toamna-iarna anului 1918, protopopul Teculescu este preşedinte al Consiliului Naţional Local Alba ce a organizat Adunarea Naţională a românilor de la 1 Decembrie 1918, care a proclamat Unirea Ardealului cu patria-mamă. Mai târziu, cu Decretul Regal nr. 2270/1929, obține înalta distincție onorifică „Ordinul Steaua României în gradul de Mare Ofițer”, pentru meritul de a fi conlucrat la realizarea Unirii Ardealului cu Patria Mamă, în calitate de Președinte al Consiliului Național din Alba-Iulia.După moartea soției, se călugărește. În 31 martie 1923 este hirotonit arhiereu şi instalat în scaunul nou înfiinţatei episcopii a Armatei Române, cu sediul la Alba Iulia. La 17 decembrie 1924, Marele Colegiu îl desemnează pe Episcopul Justinian al Armatei ca Episcop al Eparhiei Cetatea Albă-Ismail, cu reședința la Ismail. În sudul Basarabiei, Episcopul Justinian Teculescu a reuşit „să tragă o brazdă adâncă şi să croiască un drum drept şi solid pentru viaţa Eparhiei”. Și în această parte a țării, departe de locurile natale, Episcopul Justinian Teculescu susține o bogată activitate. Mormântul Episcopului Justinian Teculescu din umbra bisericii vechi din Voineşti este un simbol al vrednicului ierarh, slujitor devotat al bisericii strămoşeşti, simbol al luptătorului pentru neam şi pentru lege.”
Toate aceste activități de omagiere au avut loc în cadrul Simpozionului Internațional „Memorie Istorică și Spiritualitate Românească” organizat de Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași – Cahul – Ismail – Odessa (25-30 octombrie 2017). Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi a fost înfiinţat pe 18 noiembrie 1994, fiind unul dintre cele mai active despărţăminte astriste, instituţia desfăşurând numeroase acţiuni de popularizare şi răspândire a culturii naţionale în România şi în cadrul comunităţilor de români din jurul României, precum şi diferite activităţi de înalt nivel ştiinţific şi academic.
„Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român“ (ASTRA) a fost fondată în 1861 la Sibiu, din iniţiativa a 176 de cărturari transilvăneni, în frunte cu prelaţii Bisericilor Ortodoxă şi Greco-Catolică. În perioada contemporană, ASTRA ămâne una dintre cele mai durabile întreprinderi culturale din istoria României, având contribuţii însemnate la afirmarea şi recunoaşterea valorilor naţionale.
Simpozionul Internaţional „Memorie istorică şi spiritualitate românească“ a fost organizat de Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ – Iaşi, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Centrul de Informare al României Ismail, Consulatul General al României la Odesa, Despărţământul ASTRA Covasna – Harghita, Cercul ASTRA „B. P. Hasdeu“ Cahul, Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu“ Covasna.
Am convingerea că deși obiectivul final al acestei acțiuni nu a fost îndeplinit, timpul va fi cel care cu răbdarea care ne lipsește nouă oamenilor, va face dreptate acestei personalități aparte. Prezentă la acest simpozion, am trecut și am privit cu emoție locurile pe unde episcopul Teculescu și-a lăsat amprenta. Mănăstirea de maici Borisauca, având hramul „Schimbarea la față”, lacul Sasâc despre care a scris și o poezie cu care închei radiografia zilei de 26 octombrie 2017.
„Adio, lacule Sasâc, / Cu apa ta sărată, / Stai liniştit! Nu spui nimic! / … Ne-om mai vedea vrodată? // Ai fost mâhnit şi tulburat, / Când hoardele tătare / Treceau prin tine-n lung şi-n lat, / În fugă, de-a călare. // Dar astăzi, o, cum te-am zărit, / Cum limpede şi molcom / Zâmbeşti sub soarele-ncălzit, / Ca un copil în somn. // Şi cum prin valurile uzi, / Tresari din mal, în mal, /Când pe-ai tăi ţărmuri, tu-auzi / O doină din Ardeal!// O, du pe apa ta de-acum / Frumoasa-ne cântare, / La toţi câţi au pe-aicea drum, / Din capăt pân’ la mare. // Şi moldovenilor cu rost / Le spune: Pe vecie / A lor e ţara care-a fost / A lui Ştefan moşie!”
Mihaela Aionesei- Târgu Secuiesc
