Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a anunţat, joi, că în următoarele două luni va organiza o serie de întâlniri cu locuitorii celor 19 localităţi din judeţ care ar putea fi afectate de proiectul de reorganizare administrativă, pentru a informa populaţia despre consecinţele unei eventuale comasări.
Tamas Sandor a criticat proiectul de comasare a comunelor, pe care îl consideră o „desfiinţare în rate”, nu o reformă administrativă, şi a atras atenţia că orice modificare a limitelor administrativ-teritoriale trebuie precedată de referendum local, conform legislaţiei în vigoare.
„Ieri, i-am convocat pe primarii comunelor vizate, am avut o discuţie destul de lungă pe această temă, şi în perioada următoare, în următoarea lună şi după aceea în ianuarie, vom merge în fiecare comună, în fiecare localitate, pentru că aceste nouă comune nu înseamnă nouă localităţi, ci înseamnă 19 localităţi din judeţ, pentru că sunt comune chiar şi cu trei sate (…). Vom informa populaţia ce viaţă au avut înainte de a se reînfiinţa sau înfiinţa, de pildă, comunele noi, ce viaţă au acum şi ce urmează. Şi să decidă populaţia. Deci, eu nu vreau să fiu mai deştept decât populaţia judeţului. Noi o să facem acest demers, o să convocăm oamenii din satele respective, arătăm exact ce este pe tapet în viaţa politică din Bucureşti şi ce urmări poate să aibă o comasare de genul ăsta şi să decidă ei care este viitorul comunităţii locale”, a declarat Tamas Sandor, în cadrul unei conferinţe de presă.
Preşedintele CJ Covasna a subliniat că legislaţia prevede consultarea obligatorie a cetăţenilor prin referendum local înaintea modificării limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, iar executivul este obligat să ţină seama de acest lucru.
„Aş vrea să-l îndemn şi pe domnul Grindeanu să citească legislaţia românească. Pentru că avem legi, chiar două legi, care obligă Executivul să organizeze referendum (…) Legea referendumului spune aşa: «Orice modificare a limitelor teritoriale ale UAT-urilor care priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege şi după o consultare prealabilă obligatorie a cetăţenilor din UAT-ul respectiv prin referendum local». Eu cred că este foarte clar. Probabil că i-a scăpat domnului Grindeanu acest articol, dar aş vrea să-l îndemn să citească dânsul”, a mai spus Tamas Sandor.
Acesta a criticat şi modul în care a fost lansată în discuţie reorganizarea administrativă, arătând că pragurile privind numărul de locuitori au fost modificate succesiv de la 1.500 la 3.000 şi apoi la 5.000 de locuitori, fiind adusă în discuţie inclusiv comasarea judeţelor.
Potrivit acestuia, în situaţia în care s-ar lua în calcul recensământul din 2021, în judeţul Covasna ar putea fi vizate de comasare nouă comune: Brateş, Comandău, Dalnic, Estelnic, Malnaş, Mereni, Moacşa, Valea Mare şi Vârghiş, iar, dacă se utilizează datele de la 1 ianuarie 2023, în locul comunei Vârghiş apare Chichiş.
Tamas Sandor a mai spus că UDMR nu se opune reformei administrative, ci modului în care este concepută aceasta.
În opinia sa, o soluţie alternativă ar fi cooperarea între localităţi, prin gestionarea în comun a unor servicii precum achiziţiile publice, urbanismul, serviciile informatice sau atragerea fondurilor europene, fără desfiinţarea comunelor.
„Politicienii români de la Bucureşti se poartă precum băieţii mari din curtea unei şcoli care se leagă de cel mai mic ca să-şi arate puterea. (…) Deci, actuala putere vrea ca preţul crizei să-l plătească oamenii simpli şi acum chiar comunele mici. (…) Şi trebuie spus deschis: marele deficit bugetar al României nu este cauzat de bugetele comunelor mici. Guvernul precedent a încercat să intervină la companii de stat, la ministere, la direcţii din subordinea acestora, în numele eficienţei şi al disciplinei financiare şi, sincer să spunem, a eşuat. Pentru că a lezat prea mult interesele băieţilor deştepţi. Deci gândiţi-vă că Ministerul Muncii din Bucureşti are cinci direcţii în judeţul Covasna. Vi se pare normal? (…) Să ne înţelegem foarte clar: noi, UDMR-ul, nu suntem împotriva reformei, ci suntem împotriva reformei proaste”, a conchis Tamas Sandor.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
