Ziua Culturii Naţionale trebuie să orienteze comunitatea noastră spre valorile noastre spirituale alăturate valorilor omenirii, a afirmat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, miercuri, în deschiderea sesiunii festive „Sincroniile europene ale culturii române”, dedicată Zilei Culturii Naţionale.
„Educaţia antreprenorială, educaţia pentru sănătate, pentru igienă, pentru protecţia mediului, pentru circulaţia pe drumurile publice, pentru egalitatea de gen şi câte alte educaţii se câştigă prin eforturile familiei şi ale şcolii. Dar perceperea lui Eminescu şi a lui Goethe, a armoniei unei simfonii de Mozart sau a unei opere de Giuseppe Verdi, a semnificaţiei unei coloane ionice, sau a unei ogive gotice, scrierea şi vorbirea corectă în limba lui Creangă, a lui Voltaire, ori a lui Shakespeare nu se pot face fără stăruinţă personală în cadrul marii strategii de stăpânire a ceea ce numim, cu mândrie, cultură generală”, a spus Pop la evenimentul organizat de Academia Română în Sala Mare a Ateneului Român.
Preşedintele Academiei a accentuat că şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental, pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate.
„Europa viitorului – e tot mai clar astăzi – nu se poate construi prin omogenizarea forţată şi nici pe distrugerea naţiunilor, cum a voit ideologia comunistă încă prin Manifestul Partidului Comunist, ci prin cultivarea virtuţilor fiecărei naţiuni în contextul fondului comun menţionat. În acest sens, şcoala şi educaţia organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate. Sensibilitatea pentru cultură se dobândeşte greu, dar odată dobândită, poate feri omenirea, comunităţile de mari nenorociri, de jigniri, de contravenţii, de infracţiuni, de hoţii şi chiar de crime”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.
El a mai spus că „dacă vom stăpâni cultura generală, atunci nu vom fi stăpâniţi de instincte primare şi de instinct gregar, ci de valori morale, de virtuţi ale cunoaşterii, de încredere în binele şi în viitorul omenirii, iar amăgirea şi manipularea opiniei publice vor deveni mult mai dificile”.
În mesajul transmis de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat că „stimularea creaţiei şi garantarea reală a libertăţii creatorului, precum şi sprijinirea circulaţiei valorilor culturale româneşti trebuie să fie pilonii angajamentului consecvent al statului în domeniul culturii”.
„Accesul liber şi nediscriminatoriu la produsul cultural, inclusiv prin edificarea unei infrastructuri culturale funcţionale, este obiectivul pe care trebuie să îl urmărească o Românie normală, ţara care îşi valorifică resursele strategice, între care la loc de cinste se găsesc spiritualitatea şi creativitatea. La acest angajament, programul ‘România Educată’, pe care l-am iniţiat, îşi va aduce şi el o contribuţie deosebită”, a transmis şeful statului.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a afirmat în mesajul de Ziua Culturii Naţionale, citit de secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, că „prin sistemul de credinţe şi valori, prin conservarea şi perpetuarea elementelor comune, cultura a adus trăinicie naţiunii române şi a făcut posibile acte politice şi sociale majore”.
„România de astăzi, cu idealurile şi valorile sale, cunoscută drept o voce distinctă în lume, este un rod incontestabil al culturii. Guvernul pe care îl conduc are proiecte ambiţioase în domeniul culturii, menite să contribuie la proeminenţa profilului cultural românesc în tezaurul culturii universale. Îmi doresc ca implicarea cu politici şi resurse în conservarea de patrimonii şi în stimularea creaţiei artistice să răspundă armonios talentului creatorilor români şi iubitorilor pasionaţi de creaţia culturală. Pentru că popoarele dăinuie atât cât rămâne vie cultura lor. Multă inspiraţie şi mult succes artiştilor României!”, a transmis Ludovic Orban.
Mesaje prilejuite de marcarea Zilei Culturii Naţionale au mai transmis Patriarhul Daniel, miniştrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi al Culturii, Bogdan Gheorghiu.
În cadrul sesiunii, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, acad. Eugen Simion, a susţinut prelegerea intitulată „Naţionali cu faţa spre universalitate”, acad. Nicolae Breban a vorbit despre „Existenţa prin cultură”, iar acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului, „Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti”.
Manifestarea s-a încheiat cu un moment eminescian susţinut de actorul Dorel Vişan.
În foaierul Ateneului Român a putut fi văzută expoziţia foto-documentară „Eminescu 170″, realizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), şi au fost prezentate trei colecţii de carte ale Academiei Române: „Civilizaţia românească”, „Basarabica” şi „Izvoare privind istoria românilor” – Seria „Hurmuzaki”.
Sesiunea festivă din 15 ianuarie a fost organizată de Academia Română în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Filarmonica Română şi MNLR, sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti. AGERPRES
