Pe 14 octombrie în fiecare an este cinstită Preacuvioasa Parascheva, care mai ales în zona Moldovei se bucură de o mare veneraţie. Cu câteva zile înainte toamna aceasta chiatr cu o…săptămână (!) – începe  un mare Pelerinaj la Iaşi, unde se găsesc moaştele Sfintei aduse  de către domnitorul Vasile Lupu  și așezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”.

În județul Covasna Biserica din satul Păpăuţi este singurul lăcaș de cult ortodox ce are  Hramul Sf.   Parascheva!!!

Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în zona Epivat din Tracia,  pe ţărmul Mării Marmara. Părinţii ei erau oameni cu stare şi au crescut-o întru respect  faţă de Dumnezeu. Pe când avea zece ani copila a auzit la o slujbă îndemnul Mântuitorului, care îi sfătuia pe credincioşi să  se lepede de sine, să ia crucea şi să-L urmeze. Au impresionant-o în aşa măsură aceste sfaturi, încât şi-a schimbat complet modul de a fi, devenind excesiv de milostivă. Ajunsese chiar să-şi dăruiască hainele celor săraci, îmbrăcându-se cu cele ponosite ale acestora.

Mama sa  a  certat-o pentru aceste excese, ba chiar a pedepsit-o, însă nimic nu a mai putut-o întoarce din drumul credinţei întru Iisus. A crescut cu această devoţiune şi după o vreme a plecat de una singură în pustiu. Apoi a ajuns  la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde rămas vreme de cinci ani.  Mânantă însă de dorinţa de a-şi petrece restul vieţii slujindu-l pe Mântuitor, a purces să viziteze Ţara Sfântă. Copleşită de cele văzute,  s-a adăpostit într-un aşezământ de calugăriţe din vecinătatea Iordanului.

Într-o noapte i-a apărut în vis un înger, povăţuind-o să se reintoarcă în locurile unde a venit pe lume, „pentru că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din aceasta lume către Dumnezeu, pe care L-ai iubit”. A ascultat îndemnul celest, după care s-a înapoiat în satul natal, unde – din păcate –  a mai trait doar doi ani, în post şi rugăciune şi apoi s-a prăpădit.

Moaştele  i s-au păstrat  două veacuri într-o biserică din Epivat,  pentru ca în ziua de 14 octombrie a anului 1238 să ajungă în Bulgaria, la Târnovo,  cunoscând ulterior şi alte mutări. În secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol, de unde le-a cumpărat cu bani grei domnitorul Vasile Lupu, ducându-le la Iaşi. Aşa se face că Sfânta Preacuvioasa Parascheva este socotită Ocrotitoarea Moldovei, având şi apelativul de „Sfânta Vineri”,  protectoarea celor aflaţi în suferinţă.

De  Sărbătoarea Sfintei Parascheva  creştinii oferă pomeni în amintirea celor înmormântaţi fără slujbă religioasă, aşa-numiţii „morţi fără linişte”.

Preacuvioasa este considerată  nu doar ocrotitoarea femeilor, ci şi a  familiei, copiilor, fiind cinstită cu daruri pentru apărarea liniştii căminului şi a bunei convieţuiri între soţi. Superstiţiile spun că există primejdie de îmbolnăvire dacă se lucrează pământul sau se fac anumite munci în gospodărie pe 14 octombrie, așadar  nu se spală, nu se coase, fiind pericol de trăsnet,  grindină şi de …deochi!

Pelerinaj la Iași

O altă superstiţie le interzice ciobanilor ca de „Sf. Vineri” să cioplească vreun lemn, altminteri mieii ies… tărcaţi, iar blana lor nu va mai fi bună de făcut cojoace. În această zi importantă nu ai voie să  faci munci care pot fi amânate, mai ales în gospodărie. Trebuie sa fim mai smeriți, să medităm și să ne rugăm pentru mântuirea noastră in fața Domnului. Nu ai voie să te zgârcești  la bani și alimente. Dacă cineva îți cere ajutorul, nu te feri să îi intinzi  o mână de ajutor.

Ne vom referi și la câteva datini populare, obiceiuri specific de Sfânta Parascheva. In această zi în unele sate gospodarii făceau pe vremuri așa-zisa “Îngropare a verii” printr-o masă comună la biserică, după slujbă.   Mulţi credincioşi posteau odinioară în această dată, numită şi Vinerea Mare, indiferent in ce zi cade această sărbătoare.

Se spune că Sfânta a fost chinuită de păgani intr-o zi de vineri. Ca atare, în aceasta zi nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce. În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum au stat oile peste noapte: dacă se află grămadă, iarna va fi grea. De sunt împrăştiate, va fi uşoară.

Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să se nască înainte cu două săptămâni de Paşte. După Sfanta Parascheva, urmeaza 17 octombrie, când este o „Sărbatoare consacrată…lupilor”, conform altor superstiţii. În zonele unde trăiesc aceste fiare se ţineau mici procesiuni, pentru ca localnicii să fie feriţi de lupi.

Se spune în popor că  aşa cum va vremea fi în ziua de 14 octombrie, tot aşa va rămâne până pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru. Dacă n-a plouat până pe 14 a lui Brumărel, atunci este posibil ca iarnă să poposească mai repede.

       Horia C. Deliu

 

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail