Peste 1900 de copii – elevi și preșcolari – din județul Covasna au părinți plecați la muncă în străinătate, numărul fiind mai mic față de cel înregistrat în anul școlar anterior, arată datele Inspectoratului Școlar Județean Covasna.
Astfel de rapoarte sunt realizate în fiecare an de către reprezentanții ISJ Covasna, și cuprind copiii cu ambii părinți plecați în străinătate, copiii care au un părinte plecat la muncă în afara țării, dar și pe cei care mai au un părinte în viață, și acela este plecat sau care sunt îngrijiți doar de către un părinte, iar acesta a plecat din țară. În raportul întocmit la începutul acestui an școlar sunt cuprinși, în total, 1923 de copii care se află într-una dintre situațiile menționate. Numărul este mai mic față de cel înregistrat în anul școlar anterior, arată datele ISJ Covasna.
„Situația din acest an arată că avem în total 1923 de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, din care 270, au ambii părinți plecați, deci stau cu bunicii, cu mătușile etc; 166 de copii au un singur părinte, care este plecat, deci copii care sunt în grija altor rude, și 1487 de copii au un singur părinte plecat, deci stau acasă cu mama sau cu tata.” – a spus inspectorul școlar din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Covasna, Zagoni Imola, care coordonează și activitatea consilierilor educativi, consilieri care, la nivelul școlilor, derulează diverse activități de sprijinire a acestor copii.
Consiliere, implicare . .
„Eu coordonez activitatea consilierilor educativi. La începutul lunii octombrie, am o întâlnire cu consilierii educativi și le atrag atenția ca să organizeze, la nivelul școlii, acțiuni de sprijin pentru acești copii (…).”- a declarat inspectorul Zagoni Imola, care a oferit și câteva exemple de activități derulate în acest sens: consilierea copiilor și adulților, vizite la domiciliu, activități de grup, implicarea în activități extracurriculare și de voluntariat și nu numai.
„Sunt organizate activități de consiliere a copiilor cu părinți plecați, consiliere individuală sau consiliere de grup , dar se organizează și activități de consiliere și pentru adulții în grija cărora se află acești copii. La acestea din urmă se discută, printre altele, despre: drepturile și obligațiile părinților și ale copiilor, cunoașterea particularităților de vârstă și a etapelor de dezvoltare; tehnici de comunicare eficientă; modalități de soluționare creativă a conflictelor și metode și tehnici de cunoaștere a copilului. Mai există în câteva școli programul intitulat <<Mentor>> (…) – care constă în sprijinirea copiilor cu părinți plecați, de către un elev sau un grup de elevi din clasă, care au o situație familială mai organizată, prin organizarea de programe comune (….). Altă activitate e vizita la domiciliu, de către diriginți, învățători, educatoare; dar mai sunt și activități remediale, pentru că acești copii, nu toți, dar majoritatea au probleme de învățare, astfel că rămân învățătorii cu ei după ore, pentru activități de sprijin (…).”- a spus inspectorul școlar Zagoni Imola.
În raportul prezentat nu sunt cuprinși și copiii ai căror părinți desfășoară activități de scurtă durată, peste hotare, au precizat reprezentanții ISJ Covasna.
„În această statistică nu sunt trecuți acei copii ai căror părinți pleacă pentru două sau trei luni și apoi se întorc și pleacă iar. Deci, informațiile (prezentate –n.r.) se referă doar la cei care au părinții plecați pentru perioade mai lungi (…). Nu e bine că oamenii pleacă din țară și lucrează în străinătate, dar nu îi putem opri. Ceea ce avem noi de făcut, e să îi ajutăm, după posibilitățile noastre (…).”- a spus inspectorul școlar general al ISJ Covasna, prof. Kiss Imre. Potrivit acesuia, există și cazuri în care părinții pleacă la muncă în străinătate, pentru o scurtă perioadă, și îi iau și pe copii, astfel că se generează absențe.
Absențe, absențe…
Un alt raport al ISJ Covasna arată că, în luna octombrie a acestui an școlar, la nivelul județului s-au acumulat, în total, 137.000 de absențe. Numărul este mai mic decât cel înregistrat în luna octombrie a anului anterior.
„În octombrie 2015, octombrie s-au acumulat 141.000 de absențe la nivelul județului, iar în octombrie 2016, s-au acumulat 137.000 absențe, în total.” – a precizat inspectorul școlar general.
Potrivit acestuia, cele mai multe absențe nemotivate sunt înregistrate la nivelul ciclului primar.
„Statistica pe care o facem noi, pe nivele de învățământ, arată că: absențele nemotivate cele mai multe, dar și calculat ca medie per elev se înregistrează în învățământul primar, de exemplu în clasa pregătitoare și în clasa I. Considerăm că elevii de 6-7 ani nu chiulesc; pur și simplu, nu sunt aduși la școală. Se înscriu în septembrie, vin câteva zile la școală, apoi părinții pleacă în străinătate, iau și copiii cu ei, nu au unde să îi lase și toată familia se mută undeva, până prin noiembrie, decembrie (…). După care, se întorc, iar vin copiii la școală, iarna vin la școală, și în primăvară, iar pleacă. Toate acestea generează absențe. Dacă elevul nu e prezent, învățătorul, profesorul trebuie să pună absență, dar, astfel, se generează niște cicluri (…).” –a spus inspectorul școlar general al ISJ Covasna.
Consecințe asupra dezvoltării psihice și emoționale
Întrebat ce consecințe poate avea plecarea unui părinte sau chiar a ambilor părinți în străinătate, asupra copiilor rămași acasă, cu alte rude sau chiar singuri, psihologul Richard Zoor, din Sfântu Gheorghe ne-a răspuns:
„De cele mai multe ori, educaţia copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate este pusă pe seama profesorilor sau a bunicilor. Majoritatea părinților nu conştientizează consecinţele negative majore pe care plecarea lor în altă ţară le produce asupra dezvoltării psihice şi emoţionale a copiilor. Aceste consecinţe se manifestă atât din punct de vedere fizic, cât şi emoţional, social şi educaţional. Atât la cei mici, cât şi la cei mari, se observă o scădere a interesului acordat şcolii şi temelor pentru acasă (…). Dorul faţă de părinţi se manifestă şi prin depresie, însingurare, sentiment de neajutorare şi lipsă de afecţiune. Efectele menționate, atât la nivel psiho-emoțional, cât și comportamental, se regăsesc într-o anumită măsură și la copiii care, deși teoretic se află în grija unui adult, adică locuiesc cu un bunic sau altă rudă, nu găsesc un sprijin real în aceștia sau nu resimt autoritatea.
Dintre efectele comportamentale ale separării îndelungate a copiilor de părinți se pot menționa: abandonul școlar sau participare școlară scăzută, izolare și comunicare slabă atât cu ceilalți copii, cât și cu învățătorii sau profesorii, tendința de asociere în grupuri deviante, uneori chiar infractionale, risc de consum de droguri.”
Ana Alina Costache
