În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.
V.2. Episcopul Emilian Antal – stareţ al Mănăstirii Sf. Ilie din Topliţa şi salvator al Mănăstirii Doamnei – Moglăneşti
Ca şi alte aşezări monahale româneşti, în mod deosebit cele din Ardeal, Mânăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” n-a fost ocolită de vitregiile vremurilor. Anii de teroare ungară din timpul Dictatului de la Viena şi regimul totalitar instalat după Cel de-al Doilea Război Mondial au constituit momente de mari încercări pentru viaţa spirituală din acest aşezământ monahal. Curajul, dârzenia şi spiritul de sacrificiu al puţinilor vieţuitori şi al stareţului Emilian Antal care au continuat să trăiască aici au făcut ca flacăra credinţei şi a speranţei să nu se stingă nicio clipă.
Abia în anii ’70 s-a revenit la o viaţă monahală cât de cât normală. Prin grija stareţului Emilian Antal printre primele lucrări şi măsuri care s-au impus a fi luate au fost cele legate de conservarea bisericii şi a celorlalte clădiri – ansamblul fiind declarat monument istoric şi arhitectonic. În această perioadă a fost îngrijită biblioteca mănăstirii care are câteva mii de volume şi arhiva aşezământului cuprinzând documente valoroase pentru istoria bisericească locală şi naţională, ce exprimă, în forme specifice, spiritul ortodox şi românesc din zona Topliţei.
Atunci, Vlădica Emilian a redactat cu multe amănunte necunoscute memoriile cu privire la evenimentele din 1918 şi rolul său în desfăşurarea acestor evenimente epocale din istoria poporului român.
Din relatările actualului părinte stareţ, Mihail Goia, după trecerea la Domnul a ierarhului Emilian Antal, toată arhiva acestuia a fost ridicată şi transportată la Bucureşti, până în prezent neexistând informaţii despre locul unde aceasta este păstrată.
Un rol cu totul deosebit a avut Episcopul Emilian Antal la salvarea Mănăstirii Doamnei – Moglăneşti, a cărei biserici este databilă în cel de al XVII-lea veac, datarea lăcaşului existent este dată de icoana Adormirea Maicii Domnului, prin inscripţia în limba slavă din 1677.
Stareţul Emilian Antal cu sprijinul episcopului Emilian Birdaş a asigurat repararea şi renovarea Mănăstirii Doamnei – Moglăneşti. Astfel, biserica mânăstirii de pe dealul de deasupra pârâului Doamnei a fost restaurată prin grija Episcopiei de Alba Iulia şi hărnicia vieţuitorilor mânăstirii „Sfântul Ilie” din Topliţa.
V.3. Editarea unor studii şi lucrări despre
Episcopul Emilian Antal
Articolele şi studiile despre viaţa şi activitatea Episcopul Emilian Antal au apărut în perioada 1939-1947 şi după anul 1990. În timpul regimului comunist a fost publicat un singur articol, respectiv necrologul redactat la trecerea la cele veşnice în anul 1971. Lucrările din prima perioadă se referă la: instalarea în scaunele arhiereşti, activitatea pastoral-misionară şi opera socială, înfătuirile bisericeşti „ctitorului de viaţă duhovnicească” ş.a.
Dintre lucrările apărute după 1990 se disting cele purtând semnătura pr. prof. Mircea Păcurariu, studiile şi articolele prezentate în programele sesiunilor de comunicări ştiinţifice organizate anual la Topliţa, cu ocazia Zilelor Miron Cristea, precum şi cartea pr. D. Valenciuc, Arhiereul Emilian Antal, Lt. de Mitropolit al Bucovinei (1945-1948), apărută la Biblioteca „Mioriţa” din Cîmpulung Moldovenesc, în anul 2005.
Informaţii inedite şi cuprinzătoare despre ultima parte a vieţii episcopului Emilian Antal sunt redate în studiul Episcopul Emilian Antal în documentele Securităţii, semnat de cercetătorul Adrian Petcu.
O serie de exponate referitoare la personalitatea Episcopului Emilian Antal fac parte din expoziţia de bază a Muzeului Mănăstirii „Sf. Ilie” din Topliţa.
Cu ocazia Zilelor Miron Cristea, ediţia 2010, ÎPS Ioan Selejan a participat la dezvelirea şi sfinţirea bustului episcopului Emilian Antal, amplasat în holul Casei de Cultură din Topliţa, operă a sculptorului Dumitru Antal.
Memoria ierarhul Emilian Antal este pomenită, în fiecare an, cu ocazia hramului Mănăstirii „Sf. Ilie”, atunci când la terminarea Sfintei Liturghii, la cripta amplasată în subsolul bisericii mănăstirii, cu participarea miilor de pelerini, este oficiată slujba de pomenire a patriarhului Miron Cirstea, episcopului Emilian Antal şi a părinţilor patriarhului, înmormântaţi în aceeaşi criptă. (va urma)
Erich-Mihail Broanăr
Ioan Lăcătuşu
Sebastian Pârvu
