În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.

IV. Episcopul Veniamin Nistor

IV.2. Note etnografice şi folclorice ale
Episcopului Veniamin Nistor, privind localitatea Araci

Între anii 1949-1963, perioadă în care a fost stareţ al mănăstirii Sf. Treime (Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia), episcopul Veniamin Nistor a redactat un caiet cu pagini etnografice şi folclorice referitoare la satul natal Araci. Studiul etnografic şi folcloric privind localitatea Araci a intrat în fondul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, prin amabilitatea preotului Ioan Pleşa, consilier cultural al Episcopiei ortodoxe din Alba Iulia, fiind publicat în anuarul Angvstia al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Cunoscând monografia aşezării, publicată de profesorul Gh. Rafiroiu, la Salonta, în anul 1939, Vlădica Veniamin abordează în studiul său teme care nu au fost tratate în volumul menţionat, insistând asupra descrierii locuinţei, anexelor gospodăreşti, inventarului agricol, portului bărbaţilor şi al femeilor, interferenţelor româno-maghiare-germane. În final sunt prezentate producţii folclorice locale (strigături, colinde, „cântece lumeşti”) şi câteva surse documentare referitoare la satul Araci. Fără a avea valenţele unui studiu etnografic riguros, notele etnografice şi folclorice ale episcopului Veniamin Nistor redau într-un limbaj local de o surprinzătoare bogăţie şi autenticitate, universul socio-cultural al satului Araci, cu specificul său de localitate cu populaţie etnic mixtă, cuprinzând aspectele definitorii ale etnografiei şi folclorului românesc local.

Deşi era plecat din satul natal de peste 50 de ani, episcopul Veniamin Nistor dovedeşte o profundă cunoaştere a stilului de viaţă a ţăranului din Araci, a modului cum acesta îşi construieşte locuinţa şi cele trebuincioase traiului cotidian, a vieţii sale economice, culturale şi spirituale. Autorul surprinde îmbinarea elementelor tradiţionale cu cele specifice civilizaţiei urbane, cât şi interferenţele culturale rezultate din convieţuirea românilor şi maghiarilor din sat, cu cea a saşilor din localităţile învecinate. Notele etnografice ale episcopului Veniamin Nistor constituie astfel o importantă sursă documentară ce poate oferi informaţii utile- multe dintre ele inedite- etnografilor, sociologilor şi tuturor celor care studiază viaţa satelor din sud-estul Transilvaniei.

Culegerea de folclor a episcopului Veniamin Nistor cuprinde 23 de strigături, opt colinde şi două cântece lumeşti. Majoritatea colindelor sunt culese de la cantorul parohiei ortodoxe Constantin Cioflec, tatăl scriitorului Romulus Cioflec. O parte din producţiile folclorice prezentate se regăsesc şi în volumele menţionate „Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec”, „Poezii populare din Transilvania” de I.G. Bibicescu, Bucureşti 1893, cât şi în monografia comunei Araci întocmită de G. Rafiroiu. Pline de culoare locală sunt poreclele, diminutivele şi prescurtările numelor de botez. Apoi, sunt redate principalele nume de familie din satul Araci, cât şi denumirile derivate din limba maghiară şi germană. În final, sunt redate o serie de date istorice despre localitatea Araci, cu indicarea sursei, din care redăm două exemple. „Tot din cronica lui Iosef Tentsch la anul 1683, 29 mai găsim: Marele Chan Tătar a venit cu o armată de 1000 de inşi prin Buzău. În drumul lor – după cum spune cronica – au pustiit şi stricat mult sau au furat multe poame şi vite (…) şi s-au ars mai multe sate, şi s-au dat foc, mai ales din satele româneşti Stupini, Vlădeni, Tânţari… Arpătac. De aici se vede că şi Arpătacul era considerat ca sat românesc, cel puţin în 1683 avea majoritate românească. (…) În timpul revoluţiei de la 1848, ungurii, care au putut s-au refugiat spre centrul secuimii, care nu, s-au ascuns prin pivniţe, gropi etc. Alţii au început să înveţe tatăl nostru, să-şi pună icoane româneşti prin case ca să nu fie omorâţi, ci să treacă drept români. Ruşii încă au fost pe aici şi poporul ştie de frica „Muscalului”.

IV.3. Editarea unor studii şi lucrări despre
Episcopul Veniamin Nistor

Studiile şi lucrările despre viaţa şi activitatea Episcopului Veniamin Nistor pot fi grupate în trei categorii:

1. Studii şi articole apărute în Altarul Banatului, revistă de zidire sufletească şi ştiinţă teologică a Eparhiei Caransebeşului, Anul III, Nr. 1-6, 1946, ediţie dedicată împlinirii a 60 de ani de viaţă a Episcopului Veniamin Nistor. Pentru a marca acest moment aniversar, în ediţia menţionată au apărut 15 studii şi articole purtând semnătura Episcopului Nicolae Colan şi a unor preoţi şi profesori din Arhiepiscopia Sibiului şi Eparhia Caransebeşului, cu toţii buni cunoscători ai pastoraţiei ierarhului Veniamin Nistor.
2. Studii prezentate în cadrul Simpozionului internaţional „Taină şi mărturisire”, organizat de către Episcopia Caransebeşului în mai 2011, la Caransebeş, pentru a marca 70 de ani de la întronizarea în scaunul arhieresc a Episcopului Veniamin Nistor. Studiile editate în volumul Simpozionul internaţional „Taină şi mărturisire”, Caransebeş, 2011, poartă semnătura PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, a unor cercetători – preoţi, profesori, arhivişti, muzeografi din Banat, dar şi din locurile natale ale episcopului Veniamin Nistor.
3. După 1990, prin grija pr. prof. Mircea Păcurariu, a Episcopiei Caransebeşului şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit „Nicole Colan”, au apărut mai multe studii şi articole în lucrări colective (Dicţionarul teologilor români, Cărturari sibieni de altădată, volumul „Taină şi mărturisire, Personalităţi din Covasna şi Harghita) şi alte studii şi articole referitoare la diferite momente şi aspecte din viaţa şi activitatea Episcopului Veniamin Nistor.

IV.4. Însemne de preţuire

Din iniţiativa şi cu binecuvântarea ÎPS Ioan Selejan, în cadrul Zilelor Nicolae Colan, ediţia a IV-a, la Sf. Gheorghe, în 7 decembrie 1996 a avut loc simpozionul şi expoziţia documentară „110 ani de la naşterea Episcopului Veniamin Nistor” (moderatori, ÎPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului şi PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului, azi Mitropolit al Ardealului). Cu acest prilej a avut loc dezbaterea „Strategia cercetării şi valorificării patrimoniului cultural istoric din sud-estul Transilvaniei”, la care au participat mai mulţi specialişti în frunte cu vrednicul de pomenire Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, la vremea respectivă, episcopul Caransebeşului şi PS Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, Prof. univ. dr. Ioan Opriş, Prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici ş.a. Tot cu acest prilej, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe a avut loc vernisajul Expoziţiei documentare dedicată împlinirii a 110 ani de la naşterea episcopului Veniamin Nistor, expoziţie realizată cu sprijinul Arhivelor Naţionale din Bucureşti, Sibiu, Caransebeş şi Covasna.

În 8 decembrie 1996, la Capela ortodoxă din Araci a avut loc o slujbă de pomenire oficiată de ÎPS Antonie Plămădeală, ÎPS Laurenţiu Streza, PS Ioan Selejan şi un sobor de preoţi din parohiile învecinate. În semn de cinstire a memoriei iluştrilor fii ai Araciului – episcopul Veniamin Nistor şi fraţii săi Aurel şi Pompiliu Nistor, în anul 1996, a fost montată o placă comemorativă, cu următorul text: „În acest loc, în fosta casă parohială, au trăit Episcopul Veniamin Nistor (1886-1963), Protopopul Aurel Nistor (1863-1961) şi medicul Pompiliu Nistor (1883-1961), personalităţi ale spiritualităţii româneşti”.

Din iniţiativa Preasfinţitul Episcop Lucian al Caransebeşului,  anul 2011 a fost anul închinat, de către episcopia menţionată, episcopului martir Veniamin Nistor, pentru a marca 70 de ani de la întronizarea în scaunul arhieresc a Episcopului Veniamin Nistor.

În Sâmbăta Sfântului Lazăr, 19 aprilie 2011, o delegaţie a Episcopiei Caransebeşului, condusă de Preasfinţitul Episcop Lucian, la invitaţia ÎPS Andrei, a participat la târnosirea Schitului „Sfântul Lazăr” din Alba Iulia, eveniment prilejuit de comemorarea episcopului Veniamin Nistor al Caransebeşului. Alături de Preasfinţia Sa, au mai participat şi alţi clerici şi dascăli ai institutelor teologice din Caransebeş la acest eveniment, prilejuit pentru Eparhia Caransebeşului, de comemorarea episcopului Veniamin Nistor (1941-1949), ierarh care îşi doarme somnul de veci în curtea Schitului „Sfântul Lazăr”, fostul Schit „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia. După oficierea slujbei de târnosire şi a Sfintei Liturghii, ierarhii au săvârşit şi slujba de pomenire pentru ierarhii şi slujitorii aşezământului monahal. Prezenţi în număr mare la această sărbătoare, cler şi popor, autorităţi locale şi centrale, oameni de cultură din Alba Iulia, dar şi din Bucureşti, au apreciat comuniunea ierarhică întru pomenirea înaintaşilor altor eparhii, care, datorită conjuncturii regimului totalitar, au fost nevoiţi să îşi părăsească eparhiile desfiinţate şi să trăiască ultimii ani ai vieţii în exil şi izolare.

Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a săvârşit duminică, 29 ianuarie 2012, Sfânta Liturghie în Paraclisul episcopal cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” din incinta Centrului eparhial din Caransebeş. Cu această ocazie, Vlădica Lucian a spus: „Am considerat de bine ca după 6 ani de arhipăstorire la Caransebeş, în ajunul sărbătoririi Sfinţilor Trei Ierarhi, hramul acestui Paraclis episcopal, să slujim aici, mai ales că anul trecut, respectiv anul 2011, a fost anul închinat de către episcopia noastră episcopului martir Veniamin Nistor. Acest vrednic ierarh şi înaintaş al nostru a sfinţit paraclisul, mărturie fiind hrisovul care se află la intrarea în sfântul lăcaş”. De amintit este faptul că, în vremea episcopului Veniamin Nistor, a fost ctitorit acest lăcaş de cult, ce a fost folosit ca şi capelă episcopală până la desfiinţarea abuzivă din anul 1949, când capela deservea ca spaţiu liturgic de rugăciune şi meditaţie pentru elevii seminarişti. Paraclisul cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” a fost târnosit de episcopul Veniamin Nistor, la data de 30 ianuarie 1948.(va urma)

Erich-Mihail Broanăr

Ioan Lăcătuşu

Sebastian Pârvu