În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publica, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.

 Patriarhul Miron Cristea (II)

I.3. Mănăstirea „Sf. Proroc Ilie” Topliţa şi Schitul Dumbrăvioara
– ctitorii ale patriarhului

Mânăstirea „Sfântul Proroc Ilie”din Topliţa este aşezată într-o splendidă grădină, a cărei frumuseţe a fost desăvârşită de-a lungul anilor de harnicii ei vieţuitori. Despre istoricul acestui sfânt lăcaş aflăm şi din lucrarea monografică întocmită de arhimandrit Mihail Goia împreună cu Mircea Sfârlea şi Ioan Gaşpar, apărută în 1997.

Gândul întemeierii acestei mănăstiri a luat naştere în anul 1911, pe când fericitul întru adormire Patriarh Miron, fiu al frumoasei aşezări româneşti de pe valea Mureşului, Topliţa, era episcop de Caransebeş şi a închinat acest lăcaş întru pomenirea părinţilor săi, ţărani vrednici din Topliţa.

În Topliţa a fost adusă o bisericuţă de lemn din Stânceni, cunoscută pentru frumuseţea şi armonia ei arhitectonică, veche din 1874, lucrată de popa Ujică şi fiii lui din Stânceni. Pe lângă mânăstire s-a clădit o casă nouă cu patru odăi şi bucătărie pentru călugări, o clopotniţă nouă, care are şi două odăi de locuit. Pentru înfrumuseţarea peisajului au fost plantaţi mulţi arbori decorativi, tufe de flori, mai ales liliac altoit (Acer filio-marginata), platani, aluni cu frunze roşii, pruni japonezi cu frunze roşii, brazi, plopi, pomi roditori, meri, pruni, peri, cireşi.

Pisania de deasupra uşii bisericii are următorul text: „Clăditu-s-a această sfântă bisericuţă dimpreună cu casa şi clopotniţa ei de ÎPS Sa D.D. Dr. Miron Cristea, primul Patriarh şi unul din Regenţii României întregite, întru pomenirea veşnică a iubiţilor săi părinţi, George şi Domniţa, aşezaţi ctitori ai acestui sfânt lăcaş, chemat a fi schit călugăresc de slăvire a milostivului Dumnezeu şi de rugă pentru credinciosul său popor românesc…”.

Zugravul decoraţiei pierdute este Grigorie de la Târgul Pietrii, calităţile sale artistice ca şi anul executării, 1847, fiind transmise prin mijlocirea tâmplei şi a icoanelor împărăteşti, conservate în muzeul mânăstirii, locul lor fiind preluat de monumentala tâmplă, sculptată şi pictată.

Gândul episcopului Miron Cristea a putut fi transpus în faptă abia în anul 1928, la zece ani după reîntregirea Patriei şi la trei ani după înscăunarea sa ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925). În ziua Sfântului Proroc Ilie (20 iulie 1928), Patriarhul Miron Cristea a adresat episcopului Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului şi Clujului, pe teritoriul cărei Eparhii se găsea atunci localitatea Topliţa, o scrisoare-document care cuprindea toate relaţiile şi datele privitoare la viitorul aşezământ: cât timp va trăi ctitorul ei, această mânăstire va rămâne „stavropighia” patriarhului Miron Cristea, după moartea sa urmând să fie condusă în continuare după Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române.

Sfinţirea mânăstirii s-a făcut în ziua de duminică, 21 octombrie 1928, în prezenţa Patriarhului Miron Cristea, de către un sobor de preoţi în frunte cu protoiereul Dumitru Antal, inspector eparhial, delegatul episcopului Nicolae Ivan.

În întreaga ei existenţă, Mânăstirea „Sfântul Proroc Ilie” din Topliţa şi-a împlinit rosturile, în pofida tuturor vitregiilor prin care a trecut. Ctitorul ei a vizitat-o mereu până la trecerea lui la cele veşnice (1939), înzestrând-o cu cele necesare. După moartea ctitorului, ea a trecut sub chiriarhia episcopului Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Colan.

La puţină vreme după Cel de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1950, Mânăstirea din Topliţa a trecut sub chiriarhii Episcopiei Sibiului: Arhiepiscopi şi Mitropoliţi dr. Nicolae Bălan, dr. Iustin Moisescu, Nicolae Colan şi dr. Nicolae Mladin. Odată cu reînfiinţarea Episcopiei de Alba Iulia (1975), intrând în teritoriul acesteia, ea s-a aflat sub oblăduirea părintească şi purtarea de grijă a episcopului Emilian Birdaş, apoi, din 1990 până în 1994, a PS Episcop Andrei Andreicuţ, care a şi fost tuns în monahism în acest sfânt aşezământ monahal în anul 1990.

În anul 1989 a intrat ca vieţuitor la Mânăstirea Topliţa, Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei. La 19 iulie 1990 este tuns în monahism cu numele de Andrei, de către ÎPS Andrei al Alba-Iuliei. La 20 iulie 1990 este hirotonit ierodiacon la Mânăstirea Topliţa de ÎPS Antonie Plămădeală al Ardealului. La 21 noiembrie 1990 este hirotonit ieromonah la Mânăstirea Topliţa de ÎPS Andrei al Alba-Iuliei. În anul 1995, împreună cu doi monahi de la Mânăstirea Topliţa, a fost transferat de ÎPS Ioan la Mânăstirea Făgeţel, mănăstire greu încercată în 1940.

În anul 1994, prin înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Mânăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” a trecut sub purtarea de grijă a noii episcopii.

Cu acest prilej, pe data de 20 iulie 1994 a avut loc un binecuvântat eveniment, cu rezonanţă pentru viaţa bisericească a românilor din Covasna şi Harghita. La mânăstirea ctitorită de primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa unui sobor de ierarhi şi preoţi, s-a săvârşit hirotonirea întru arhiereu a primului ierarh al noii Episcopii a Covasnei şi Harghitei, PS Ioan Selejan.

În biserică se află icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus, pictată de Dumitru Belizarie, pe care Patriarhul Miron Cristea a depus-o pentru o noapte la Sf. Mormânt al Mântuitorului, sfinţind-o apoi la râul Iordan, împreună cu alte două icoane ferecate în argint (Maica Domnului cu Pruncul Iisus – Dulcea Sărutare şi Iisus Arhiereu şi Judecător).

Ziua de 20 iulie rămâne ziua hramului Mânăstirii „Sfântul Ilie”. Cu această ocazie, aici îşi dau întâlnire pelerini din Maramureş, Moldova, Ţara Bârsei, din ţinuturile Năsăudului şi din străinătate, foarte mulţi dintre ei participând şi la slujbele de seară şi noapte dinaintea praznicului.

Hramul mânăstirii a atras după sine organizarea şi a altor manifestări ale culturii şi spiritualităţii româneşti, dintre care cele mai semnificative sunt „Zilele Miron Cristea”. Se produce astfel o întrepătrundere între spiritul religios şi cel laic privind cultura, istoria şi civilizaţia acestor locuri.

Biblioteca mănăstirii are câteva mii de volume şi o arhivă importantă. În anul 1995 a fost înfiinţat Muzeul mânăstirii Topliţa. Exponatele muzeului, pe lângă valoarea lor istorică sau artistică, sunt emoţionante vestigii care au supravieţuit de la importante comunităţi româneşti, acum grav diminuate sau chiar dispărute în urma procesului dur de deznaţionalizare (Porumbenii Mari, Ciucsângeorgiu, Lăzăreşti, Imper etc.).

Expoziţia permanentă a muzeului cuprinde un important fond de icoane pe lemn, datând din secolul al XVIII-lea. Icoanele pe lemn din secolul al XVIII-lea şi din primele decenii ale veacului următor sunt legate în mod direct de arta iconografică ortodoxă din centrul Transilvaniei, lucrări similare fiind frecvente în bisericile din satele de pe Mureş şi Târnave.

Muzeul deţine o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă, din care sunt expuse câteva exemplare reprezentative pentru sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

În muzeu se află un obiect puţin obişnuit, o scândură lucrată în bardă, ce fusese fixată pe spatele tâmplei vechii biserici de la Pârâul Doamnei, pe care se află scrisă cu cărbune următoarea însemnare: „Să se ştie când au sunat uniaţia în Ardeal, 1762”, evocând şi în acest mod rezistenţa la uniaţie a călugărilor şi a credincioşilor români ortodocşi din Transilvania veacului al XVIII-lea.

Expoziţia muzeului prezintă un mare număr de cărţi religioase ortodoxe, unele dintre ele fiind unicate sau rarităţi naţionale. De o deosebită valoare sunt: Psaltirea, tipărită în anul 1544 la Mileşevo (Serbia); Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în 1643; Evanghelia de la Bucureşti din 1682.

Cărţile de cult atestă permanentele legături ale românilor din zonă cu fraţii lor de peste munţi, cu românii ortodocşi de pretutindeni în tot cursul Evului Mediu. Valoroase sunt şi însemnările marginale, în care sunt consemnate evenimente din viaţa comunităţilor româneşti din zonă.

Muzeul prezintă o serie de obiecte liturgice din metal preţios sau comun, precum: potirul şi discul bisericii Mănăstirii Doamnei, din secolul al XVIII-lea; sfeşnice, cruci sculptate în lemn şi ferecate în metal; candele de argint şi alamă de la mijlocul secolului al XIX-lea; agheazmatarul de argint dăruit de Episcopul Conon Donici; Evanghelia ferecată în argint, din secolul al XVIII-lea.

Muzeul are de asemenea exponate care să omagieze personalitatea ctitorului, dr. Elie Miron Cristea, care, prin credinţă şi prin întreaga sa activitate, şi-a câştigat un loc binemeritat în istoria şi cultura naţională. Printre numeroasele obiecte care i-au aparţinut sunt expuse şi portretele părinţilor, un tablou al casei părinteşti, un veşmânt arhieresc din catifea, o cârjă de arhiereu, paftaua Patriarhului, pe care sunt gravate datele esenţiale de slujire a Altarului şi Patriei, diverse medalii de bronz şi argint care îl omagiază, copia tezei de doctorat (primul studiu consacrat vieţii şi operei lui Mihai Eminescu, în 1895), precum şi icoana Sfânta Treime, pe spatele căreia se află semnăturile marilor ierarhi ai Ortodoxiei care au participat la instalarea sa ca Patriarh al României.

Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la întemeierea mănăstirii şi a 130 de ani de la naşterea ctitorului ei, toate obiectele legate de personalitatea ctitorului au fost grupate în Secţia memorială „Dr. Elie Miron Cristea”, amenajată în incinta muzeului mânăstirii.

Prin valorile sale şi prin semnificaţia exponatelor, muzeul Mânăstirii „Sfântul Proroc Ilie” se constituie într-un omagiu adus atât înaintaşilor care au vieţuit la mânăstire, cât şi a tuturor românilor din acest spaţiu românesc, care timp de veacuri şi-au păstrat credinţa strămoşească şi fiinţa naţională în pofida cumplitelor furtuni ce s-au abătut asupra lor.

La împlinirea a 50 de ani de la trecerea la cele veşnice a ctitorului şi cu prilejul resfinţirii bisericii mânăstirii, în urma lucrărilor de restaurare a picturii realizate de pictorul restaurator Dorin Handrea, originar din Maioreştii Mureşului, în curtea Mânăstirii s-a amplasat un bust al Patriarhului Miron Cristea, realizat în ceramică de sculptorul Iorgat, din Reghin.

Aflându-se pe un traseu de pelerinaj spiritual, vieţuitorii mânăstirii, din iniţiativa arhimandritului Emilian Telcean, stareţul mănăstirii, a construit pentru pelerini un arhondaric, cu toate dotările necesare.

Schitul Dumbrăvioara este întemeiat în anul 1930 de Patriarhul Miron Cristea, ca „metoc” al Mănăstirii Topliţa. La întemeiere, schitul a fost înzestrat cu o suprafaţă de 32 de iugăre de pământ, necesar întreţinerii vieţuitorilor mănăstirii. În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, schitul Dumbrăvioara a rămas în părăsire. În 1950 schitul a fost desfiinţat din nou de regimul comunist în 1952, pământul a fost naţionalizat. Locul a rămas în vorbirea localnicilor cu denumirea: La Călugări.

După decembrie 1989, schitul s-a reînfiinţat. S-a reclădit paraclisul, care poartă hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, s-au refăcut anexele gospodăreşti. În prezent, schitul posedă o suprafaţă de teren de 17 hectare şi este deservit de 5 vieţuitori, în frunte cu pr. egumen Teodosie Colceriu.

Lucrarea lui Dumnezeu cu schitul Dumbrăvioara a fost că, până în anul 1989, mânăstirea Topliţa a fost condusă doar de doi stareţi: fericitul întru pomenire arhiereul Emilian Antal (rudă cu patriarhul Miron), iar din 1971, părintele arhimandrit Mihail Goia, topliţean din naştere, dar cu o vastă experienţă monahală, acumulată în multe zone ale ţării. În 1993, părintele arhimandrit Mihail Goia a iniţiat demersurile pentru redobândirea dreptului de proprietate. Cu sprijinul unor oameni de bine s-a reuşit reînfiinţarea schitului pe vechiul amplasament, cu binecuvântarea Episcopiei de Alba Iulia, păstorită de ÎPS Arhiepiscop Andrei Andreicuţ, azi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

După înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, în anul 1994, împreună cu Mânăstirea Topliţa şi Schitul Dumbrăvioara a trecut sub jurisdicţia acesteia.

La 11 mai 2003, în Duminica Mironosiţelor, ÎPS Ioan, înconjurat de un sobor de preoţi a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, din zid. Tot cu acest prilej, ÎPS Ioan a rânduit ca ocrotitori ai noii biserici pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, serbaţi în ziua de 21 mai. Lucrările de construire a noului locaş de cult s-au încheiat în anul 2009.

I.4. Însemne de preţuire

I.4.1. Fundaţia Culturală „Miron Cristea” din Topliţa

Pentru a cinsti memoria marelui înaintaş, Patriarhul Miron Cristea, credincioşii din Topliţa şi judeţul Harghita, după decembrie 1989, au acordat numele acestuia principalei fundaţii cultural-creştine din această parte de ţară.

Fundaţia Culturală „Miron Cristea” a fost înfiinţată la 6 octombrie 1990, fiind înregistrată la Judecătoria din Miercurea Ciuc, ca persoană juridică, la 13 noiembrie 1990. Preşedinte a fost ales Emil Cadar, iar vicepreşedinţi Constantin Gane, protopop de Harghita, şi profesorul Ilie Şandru, iniţiatorul şi organizatorul principalelor manifestări organizate în toţi aceşti ani în Topliţa.

Printre obiectivele Fundaţiei se înscriu: aportul la renaşterea materială şi spirituală a localităţilor judeţului, a tradiţiilor de muncă, a datinilor şi a specificului local; să sprijine ridicarea calităţii şi conţinutului procesului de învăţământ în limba română din judeţ, în colaborare cu unităţile şcolare, pe teme educative, ştiinţifice; să militeze pentru repunerea în drepturi şi pentru cultivarea adevăratelor valori naţionale, a credinţei strămoşeşti, a aspiraţiilor legitime de propăşire spirituală şi morală; să contribuie la refacerea datinilor de cinstire a eroilor neamului, la cultivarea în rândul tineretului a tradiţiilor eroice, la amenajarea şi întreţinerea cimitirelor eroilor.

În scopul realizării obiectivelor propuse, Fundaţia Culturală „Miron Cristea” desfăşoară următoarele activităţi specifice: elaborează şi publică materiale, studii, culegeri, opinii etc. în organele de presă locale, centrale şi de peste hotare; prezintă prin radio şi televiziune, reportaje, studii, interviuri; organizează şi susţine simpozioane, sesiuni ştiinţifice, manifestări culturale, conferinţe, lansări de carte, expoziţii etc.

Dintre principalele manifestări organizate de Fundaţia Cultural Miron Cristea amintim: iniţierea, încă din 1990, a cinstirii eroilor neamului, cu ocazia Zilei Eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului, la toate monumentele şi cimitirele eroilor din judeţ, în mod deosebit la Monumentul-mausoleu de la Topliţa – Gura Secului; participarea activă, încă din anul 1990, la organizarea şi buna desfăşurarea Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Mioriţa”, care se desfăşoară la Topliţa; organizarea anuală la Topliţa a sesiunilor de manifestări ştiinţifice în cadrul „Zilelor Miron Cristea” – manifestări la care participă importante personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române etc.; sprijinirea editării unor importante volume şi monografii, între care: Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu (1997), Patriarhul Miron Cristea (1998), Tulgheş – file de monografie (2000) trilogia Din vârtejul războiului de Octavian C. Tăslăuanu, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la războiul de reîntregire a neamului etc.; sprijinirea ansamblul folcloric profesionist „Rapsodia Călimanilor” din Topliţa; organizarea manifestărilor legate de aniversarea a 125 de ani de la naşterea lui Octavian C. Tăslăuanu, la Topliţa şi la Bilbor. Cu ocazia anului Eminescu, Fundaţia a editat volumul Mihai Eminescu – omul şi opera (teză de doctorat) de Elie Miron Cristea. Împreună cu Centrul Cultural şi Primăria Topliţa, fundaţia editează anuarul Sangidava, ajuns la numărul IX. Cu sprijinul Primăriei Topliţa s-a reuşit ridicarea în zona centrală a municipiului a busturilor Patriarhului Miron Cristea, poetului Grigore Vieru şi monumentul Lupa Capitolina.

I.4.2. „Zilele Miron Cristea”

Odată cu înfiinţarea Fundaţiei culturale „Miron Cristea” şi mai ales după ctitorirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu sprijinul Primăriei locale şi a celorlalte instituiţii ale administraţiei publice, în preajma sărbătoririi praznicului Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanu – hramul mânăstirii, începând cu anul 1998, la Topliţa, anual, se organizează o suită de manifestări ştiinţifice şi culturale, reunite sub genericul Zilele „Miron Cristea”.

Datorită eforturilor organizatorilor, Zilele „Miron Cristea” au ajuns o manifestare de prestigiu, cu participare naţională şi internaţională, care şi-a câştigat un loc distinct în calendarul acţiunilor cultural-ştiinţifice din judeţul Harghita şi nu numai. Sesiunile de comunicări ştiinţifice, organizate cu acest prilej, s-au impus prin ţinuta profesională a participanţilor, prin diversitatea şi originalitatea temelor dezbătute şi prin abordarea interdisciplinară a acestora. Un câştig real îl reprezintă cuprinderea în programul fiecărei ediţii  a lansărilor şi prezentărilor de carte, vernisarea unor expoziţii tematice, organizarea excursiilor de documentare şi momentelor de cinstire a patronului spiritual, patriarhului Elie Miron Cristea, iar în final, participarea la hramul mânăstirii Sf. Ilie.

În cele XVIII ediţii ale „Zilelor Miron Cristea” au fost prezentate peste 800 de comunicări. Îmbucurător este faptul că, începând din anul 2007, majoritatea comunicărilor prezentate la Topliţa au fost publicate în Sangidava. Iniţiativa profesorului Ilie Şandru de a publica principalele articole şi studii prezentate de-a lungul anilor, în sesiunile de comunicări ştiinţifice din cadrul „Zilelor Miron Cristea”, în revista Sangidava, reprezintă un demers salutar şi benefic pentru cunoaşterea istoriei locale, regionale şi naţionale. Indiscutabil că materializarea unui asemenea proiect a necesitat un volum imens de muncă, dar satisfacţiile redactorilor sunt pe măsură. Aceasta deoarece, în această parte de ţară, mai mult ca oriunde, este nevoie de punerea în evidenţă a adevărului istoric despre oamenii şi locurile de la izvoarele Oltului şi a Mureşului. Apariţia unei noi publicaţii ştiinţifice la Topliţa reprezintă o încununare a eforturilor intelectualilor din zonă şi o modalitate eficientă de stimulare a preocupărilor pentru cercetarea culturii, spiritualităţii şi civilizaţiei româneşti locale şi naţionale.

Cele nouă volume din Sangidava, apărute în perioada 2007-2015, cuprind materiale de o mare diversitate tematică, şi abordări multe şi interdisciplinare, studii şi articole de istorie, etnografie, filologie, teologie, demografie, filozofie ş.a. Studiile dedicate patriarhului Miron Cristea prezintă convingător portretul unui ierarh de seamă al bisericii ortodoxe, lider de vază şi luptător pentru emanciparea naţională şi spirituală a românilor, apărător al demnităţii româneşti, luptător pentru promovarea învăţământului şi culturii româneşti, scriitor şi publicist cu o vastă şi bogată activitate, om politic implicat în viaţa ţării, în momente deosebite.

Alături şi împreună cu profesorii, muzeografii, bibliotecarii şi oamenii de cultură locali, an de an, manifestările de la Topliţa sunt onorate de un grup de prieteni constanţi ai zonei, personalităţi culturale şi ştiinţifice de prestigiu, din principalele centre culturale ale ţării, din rândul cărora nu lipsesc intelectualii români din Basarabia şi Serbia, fiind prezenţi atât tinerii cercetători, cât şi „veterani” semnatari ai multor lucrări de referinţă în ştiinţa românească. Autorii care publică în revista Sangidava, provin din localităţi din întreaga ţară, ceea ce conferă dimensiunea naţională a publicaţiei, prin înscrierea Topliţei în „circuitul” manifestărilor culturale şi ştiinţifice de prestigiu, dar şi expresia solidarităţii ziditoare cu aceste meleaguri româneşti.

O coincidenţă fericită o constituie desfăşurarea acestor manifestări împreună cu hramul mânăstirii „Sfântu Ilie”, hram la care, de fiecare dată, participă mii de credincioşi din Eparhie, dar şi din judeţele învecinate, din Transilvania şi Moldova. Astfel, participanţii la Zilele Miron Cristea au avut posibilitatea să trăiască clipe de înălţare sufletească şi să asculte cuvintele de învăţătură a Vlădicilor Ioan Selejan şi Andrei Moldovan, şi ale altor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Este doar un exemplu despre faptul că, prin aceste manifestări, Topliţa este alături de marile probleme ale Neamului Românesc, iar românii din Ţară şi vecinătate sunt alături de credincioşii ortodocşi români din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.

I.4.3. Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc

În anul 2001, din iniţiativa ÎPS Ioan Selejan, cu sprijinul Guvernului României, a fost achiziţionată clădirea din strada Petőfi Sándor, nr. 23, construită în perioada interbelică de primul prefect român al judeţului Ciuc, Valeriu Oţetea, inaugurată în anul 1929, din dorinţa înfiinţării şi organizării în Miercurea-Ciuc a unui Centru Cultural purtând numele patriarhului „Miron Cristea”, care, prin activitatea sa, să asigure cunoaşterea şi evidenţierea aspectelor definitorii ale culturii, tradiţiei şi spiritualităţii româneşti în raza de activitate a Episcopiei noastre.

Inaugurarea Centrului Cultural „Miron Cristea” s-a făcut la 1 Decembrie 2001, de Ziua Naţională a României. Alături de Înaltpreasfinţitul Ioan au fost prezenţi: Valer Dorneanu – Preşedintele Camerei Deputaţilor, Teodor Meleşcanu, Georgiu Gingăraş – Ministrul Tineretului şi Sportului, Romeo Postelnicu – Secretar de stat, Mircea Duşa – Prefectul judeţului Harghita, Csedő Csaba – primar al municipiului Miercurea-Ciuc, Valeriu Cavruc – directorul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, ai societăţii civile, profesori şi elevi.

În cuvântul de deschidere, Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan a prezentat cadrul de activitate al Centrului. Acesta, pe lângă activităţile cu caracter strict ştiinţific (cercetare, achiziţionare şi conservare de patrimoniu), se doreşte a fi o instituţie de interferenţe, mijlocitor al dialogului cultural cu etnia maghiară. La Centrul Cultural „Miron Cristea”, cei care îi vor păşi pragul se pot exprima trecând peste opiniile politice sau confesionale, promovând toleranţa, înţelegerea şi dialogul interetnic.

Încă de la început, acest binecuvântat Centru Cultural şi-a atins obiectivele de activitate prin organizarea multiplelor activităţi culturale, ştiinţifice, a unor activităţi cu caracter didactic, educativ şi instructiv pentru copii, activităţi cu caracter filantropic şi de asistenţă socială, din fondurile obţinute prin diferite activităţi culturale destinate acestui scop.

În primii doi ani s-au organizat: concerte de colinde; manifestări dedicate zilei de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859; au fost vernisate expoziţiile „Luceafărul poeziei româneşti”, „24 ianuarie la români”, „Tradiţii locale”, „Săpăturile arheologice din aşezarea de la Păuleni – Dealul Cetăţii, jud. Harghita”; conferinţe în perioada Postului Mare sub genericul „Patimile şi Învierea Mântuitorului”; expoziţia de icoane „Urcuş spre Înviere”; expoziţie de goblenuri; „Zilele I.L. Caragiale”. La Centrul Cultural „Miron Cristea” şi-a început activitatea Cenaclul literar „Buna Vestire”, sub conducerea poetului Ionel Simota.

În realizarea activităţilor sale specifice, Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc colaborează cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita, Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” din Miercurea-Ciuc, Brigada 61 Vînători de Munte „G-ral Virgil Bădulescu” Miercurea-Ciuc, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântul Gheorghe, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, filiala Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe, Fundaţia „Sfântul Sava” din Buzău, alte muzee sau instituţii de cultură din judeţ şi din ţară.

Până în prezent, Centrul Cultural „Miron Cristea” s-a dovedit a fi un loc al întâlnirii spiritului celor pătrunşi de frumuseţea artelor şi meşteşugurilor, practicate în arealul cultural al zonei noastre, începând cu cei de vârstă şcolară şi continuând cu adulţii. Copiii de vârstă cuprinsă între de 7-18 ani sunt iniţiaţi în tainele picturii icoanelor pe sticlă şi lemn, ale încondeierii ouălor, de asemenea, începând cu anul 2005, au deprins tainele ţesutului tradiţional, iniţiindu-se în fazele răşchiatului, urzitului, nividitului şi ale ţesutului propriu-zis, meşteşuguri deprinse de la ţesătoarele din Livezi, jud. Harghita.

În cadrul Centrului Cultural „Patriarh Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc îşi desfăşoară activitatea Cercul de pictură şi meşteşuguri tradiţionale „Românaşul”, îndrumat de profesor dr. Nicoleta Ploşnea; Cercul de Muzică „Românaşul”, având secţii de pian, vioară, chitară, fluier, îndrumat de profesorii metodişti ai Muzicii Militare din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte „G-ral Virgil Bădulescu” Miercurea-Ciuc; funcţionează o sală de lectură şi bibliotecă cu peste 1500 de titluri de cărţi din toate domeniile, în special religie şi istorie.

Sufletul Centrului Cultural „Miron Cristea” rămâne însă Cercul de pictură şi meşteşuguri tradiţionale „Românaşul”, iniţiat la 15 septembrie 2002, cu binecuvântarea şi sprijinul ÎPS Ioan, pentru elevii celor două şcoli româneşti din Miercurea-Ciuc, sub îndrumarea prof. dr. Nicoleta Ploşnea, prof. Cristina Popescu, din dorinţa de a se continua lucrarea responsabilă de modelare spirituală a tinerei generaţii din inima Carpaţilor, începută la ora de religie, mai mult, de a le face cunoscută importanţa păstrării şi transmiterii valorilor legii strămoşeşti, în ele regăsindu-se identitatea noastră culturală şi spirituală.

Trebuie amintite rezultatele foarte bune ale Cercului de pictură „Românaşul”, începând cu cele de la fazele naţionale ale Olimpiadelor şcolare de meşteşuguri artistice şi tradiţionale desfăşurate la Muzeul ASTRA din Sibiu, continuând cu concursul „Icoana din sufletul copilului” organizat de Patriarhia Ortodoxă Română şi încheind cu ultimele recunoaşteri ale meritelor acestor copii talentaţi, prilejuite de organizarea unei expoziţii de icoane, în perioada 16-20 martie 2006, prin bunăvoinţa pr. prof. dr. Nicolae Dura, la Biserica Ortodoxă din Viena „când icoanele copiilor au văzut Viena, şi Viena a văzut icoanele copiilor, într-un duh al păcii şi al înţelegerii”.

Centrul Cultural „Miron Cristea”, printr-o strânsă colaborare cu Fundaţia „Sfântul Sava” din Buzău şi cu sprijinul părintelui profesor dr. Mihail Milea, trimite în Campusul pentru copii de la Bisoca şi de la Maliuc, în fiecare vară, un număr de 25-30 de copii din familii fără posibilităţi materiale.

În perioada 16 octombrie – 13 noiembrie 2006, la Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc a fost deschisă o expoziţie mai puţin obişnuită, a unor artişti mai puţin obişnuiţi-deţinuţii din penitenciarul Miercurea-Ciuc. Despre aceştia ÎPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei spunea: „Sunt oameni care nu l-au găsit pe Hristos în lumina Învierii, ci, iată, după gratii. Acolo unde e credinţă ajunge mai uşor harul lui Dumnezeu (…) Cred că cei care vor vizita această expoziţie vor privi în mod pozitiv pe cei care vor părăsi detenţia”.

De Ziua Naţională a României, la manifestările organizate de Instituţia Prefecturii Harghita şi Consiliul Judeţean Harghita, la nivelul municipiului M. Ciuc sunt prezenţi, cu mare entuziasm şi ataşament faţă de tradiţia şi istoria neamului nostru, copiii în straie de sărbătoare de la Centrul Cultural „Miron Cristea”. S-au organizat manifestări dedicate zilelor de 15 ianuarie, 24 ianuarie, 15 iunie, manifestări dedicate poetului Grigore Vieru. Se adaugă şi participarea la acţiunile de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă organizate de Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, la manifestările din cadrul „Zilele Sfântu Gheorghe” şi „Zilele judeţului Harghita”.

Din anul 2003, funcţionează filiala „Muzeului Oltului şi Mureşului Superior” a Muzeului Naţional Carpaţilor Răsăriteni din Sfântul Gheorghe, care a colaborat strâns, în toate activităţile, cu Centrul Cultural „Miron Cristea”.

În anul 2014, la Editura Grai Românesc a apărut, cu binecuvântarea şi sprijinul Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, albumul aniversar Centrul Cultural „Miron Cristea”. Un colţ de rai în ţara icoanelor, coordonator prof. dr. Nicoleta Ploşnea, directorul centrului, care în Prefaţa albumului menţionează: „În toţi aceşti ani de activitate, urmând îndemnul Patriarhului Miron Cristea, Centrul nostru Cultural şi-a câştigat notorietatea publică de cămin al spiritualităţii, culturii, al artei tradiţionale româneşti şi al dialogului intercultural, ostenindu-se de a păstra aprinsă candela credinţei, a dragostei de neam şi de ţară, sădită în inima sutelor de copii care i-au păşit şi îi vor păşi pragul”. Centrul Cultural „Miron Cristea” se bucură de aceiaşi grijă părintească şi sprijin nemijlocit, din partea Preasfinţitului Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei. ”.(va urma)

Erich-Mihail Broanăr

Ioan Lăcătuşu

Sebastian Pârvu