Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a X-a, Izvoru Mureşului, 11-15 august 2010.România europeană şi românii de pretutindeni
- PROGRAM
Miercuri, 11 august 2010
TEME: 1. Drepturile minorităţilor din România comparate cu drepturile pe care le au minorităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani. Cauze şi efecte. Soluţii.
- Situaţia comunităţilor româneşti din Ucraina şi Ungaria.
Joi, 12 august 2010
TEME: 1. Alegerile din Basarabia – perspective europene sau întoarcerea către Rusia? Există o cale mai rapidă de integrare europeană?
- Relaţiile dintre cele două state româneşti, prezent şi perspective.
Vineri, 13 august 2010
TEME: 1. Mass-media şi promovarea valorilor şi identităţii naţionale în cadrul comunităţilor româneşti de pretutindeni; Educaţia în limba maternă, biserica şi cultura, factori determinanţi ai păstrării identităţii naţionale. Ce fac statele gazdă? Ce face România?
- Situaţia comunităţilor româneşti din Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Grecia
Invitaţi: Lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, lideri din Basarabia, lideri politici din România, deputaţi şi senatori, lideri de opinie din cele două state româneşti, jurnalişti, studenţi, lideri ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cercetători, profesori universitari etc.
ECOURI MEDIA
Secretarul de stat Eugen Tomac: România are o obligaţie enormă faţă de românii de pretutindeni
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac, a declarat ieri, în deschiderea Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, că România are o obligaţie enormă faţă de românii din afara graniţelor – şi a amintit paşii pe care Guvernul României i-a făcut în acest sens.
„De foarte multe ori se pune această întrebare – dacă românii din afara graniţelor au vreo obligaţie faţă de România? Eu aş spune că nu au o obligaţie faţă de România, însă România are o obligaţie enormă faţă de ei. Românii din afara graniţelor şi cei din interior au, împreună, o obligaţie faţă de românitate, faţă de părinţii, bunicii, străbunicii lor, pentru că ei nu au cedat nici o secundă şi au luptat pentru a păstra viu graiul şi credinţa românească”, a afirmat Eugen Tomac, la Izvoru-Mureşului.
De asemenea, secretarul de stat a spus că trebuie găsite soluţii pentru a merge mai departe şi fiecare trebuie să aibă curajul să privească realităţile în faţă.
„Convingerea mea este că avem o obligaţie împreună, să luptăm pentru a păstra vie amintirea celor care s-au jertfit pentru ca astăzi să se vorbească, aşa cum se vorbeşte în Valea Timocului, aşa cum se vorbeşte, în şoaptă, în Bucovina, să avem curajul să privim realităţile aşa cum sunt şi să găsim soluţii să mergem mai departe”, a spus Eugen Tomac.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a mai spus că trebuie ca, în mod democratic şi civilizat, România să ceară statelor în care trăiesc comunităţi mari de români să le dea dreptul de a studia în limba română şi să nu fie falsificat trecutul poporului român. De asemenea, Eugen Tomac a precizat că statul român insistă ca „acolo unde românii vor să revină la biserica strămoşească să li se dea voie să facă acest lucru”, amintind situaţia delicată înregistrată în Valea Timocului, în Serbia, unde părintele Boian Alexandrovici este supus la „încercări greu de înţeles în ziua de astăzi, întrucât a ridicat o biserică în care se slujeşte în limba română”.
Eugen Tomac a precizat că, în perioada imediat următoare, situaţia românilor de peste hotare devine „printre primele priorităţi ale statului român”, lucru asumat şi de şeful statului şi inclus şi în strategia naţională de apărare. El a ţinut însă să adauge că „divizarea comunităţii, lipsa de contact în ultimii zeci de ani între românii din România şi românii din afară a creat o neîncredere”, întrucât pentru statul totalitar românii din afară reprezentau o ameninţare.
LIA MATEI, Informația Harghitei
Românii din Timocu sârbesc: Este un mare pericol să ne pierdem identitatea
Reprezentanţii comunităţii româneşti din Timocul sârbesc au avertizat autorităţile de la Bucureşti că, dacă nu vor fi sprijiniţi cu o strategie coerentă, există riscul să-şi piardă identitatea. Problemele cu care se confruntă românii din Serbia de răsărit au fost dezbătute, pe larg, în penultima zi a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni.
Preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia, Predrag Balasevic, a declarat că „este un adevărat miracol că fără şcoală şi biserică românii din Timocul sârbesc încă îşi mai vorbesc limba”. El a subliniat, însă, că dacă nu se vor înfiinţa şcoli în limba română există marele pericol ca românii să-şi piardă identitatea. „Nu avem şcoli, nu am avut niciodată, mass-media în limba română nu există sau ce există nu e suficient, iar când este vorba de biserică este o problemă mare (…) În secolul 21 este un pericol mare să ne pierdem identitatea, limba, pentru că tinerii pleacă din sat, se duc la oraş, termină facultăţi, se duc în afara Serbiei şi ei nu mai vorbesc limba în casă. Dacă nu introducem repede limba în şcoală există un pericol mare să pierdem ceea ce am păstrat sute de ani şi când se pierde limba se pierde şi identitatea”, a afirmat Predrag Balasevic.
El a explicat că este nevoie de presă, în special radio şi tv, pentru ca informaţiile în limba română să ajungă la românii din Timoc, mai ales că aceştia nu ştiu să citească în limb română. „Românii din zonă nu ştiu să citească în limba maternă, iar cărţile care ne sunt aduse nu sunt de mare folos (…) Foarte puţine se ştiu despre România, despre istoria românilor şi din cauza asta conştiinţa este la pământ (…) Zona este foarte mare, sunt 154 de sate pur româneşti, alte 46 de localităţi mixte şi nu e uşor să ajungi în fiecare sat, comună, să se afle informaţii despre activităţile noastre, mai ales când nu ai mass-media”, a mai spus preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia.
Situaţia românilor din Timoc, mai grea ca în 1990
La rândul său, directorul Federaţiei Române din Serbia, Duşan Pârvulovici, a spus că situaţia românilor din Serbia „este, poate, mai grea ca în 1990”. El a vorbit despre situaţia bisericii din Mălainiţa unde a existat o decizie suspendată de demolare a bisericii, iar ctitorul ei, preotul Boian Alexandrovici, a fost condamnat la ani buni de închisoare, cu suspendare.
Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum”, Jurj Zavişa, a subliniat că România trebuie să elaboreze urgent o strategie pentru minoritatea română din Serbia pentru că, altfel, aceasta va dispărea. „Dacă România nu depune urgent o strategie pentru minoritatea românească din Serbia, noi vom dispărea. Trăim în secolul XXI când nu putem să ne păstrăm identitatea noastră românească numai în casă. Dacă un tânăr român vrea să vorbească despre teme europene cu un alt tânăr trebuie să vorbească în sârbă, pentru că nu poate să se exprime în limba arhaică românească”, a spus Jurj Zavişa.
Vicepreşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia, Dragan Demici, a vorbit despre situaţiile extrem de delicate prin care au trecut românii timoceni în acest an, când aproximativ 300 de persoane au fost anchetate pentru că se aflau pe listele unui partid românesc.
Dragan Demici, el însuşi anchetat, le-a spus participanţilor Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului că românii din Timoc sunt loiali ţării în care trăiesc, nu sunt împotriva sârbilor, ci doar îşi cer drepturile.
El a apreciat prezenţa în Timoc a preşedintelui României, Traian Băsescu (n.r. – primul preşedinte român care a vizitat zona respectivă) şi a ministrului de Externe, Theodor Baconschi, precizând: „România ne păzeşte şi se uită la neamul ei”.
Toţi reprezentanţii românilor timoceni au fost de acord că este nevoie de sprijin politic din partea României care, în relaţia sa cu partea sârbă, să ceară ca drepturile membrilor acestei comunităţi să se respecte. „Poate că în ultimii doi ani s-a schimbat câte ceva dar, având în vedere că suntem la doi paşi de România şi că am fost atâta timp uitaţi de România, ţara are o datorie în momentul acesta crucial pentru noi. Să ne sprijine atât politic în relaţiile cu Serbia şi să sprijine proiectele noastre”, a spus preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia.
Participanţii la cursuri au abordat şi problema acordării mai eficiente, de către statul român, a burselor pentru tinerii din Timoc, dar şi a modului de decontare a fondurilor pentru proiectele finanţate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
LIA MATEI, Informația Harghitei
Românii din Bulgaria sunt supuşi unui continuu proces de asimilare
„Românii din Bulgaria sunt supuşi unui continuu proces de asimilare şi cer statului român ca, în relaţia cu partenerul bulgar, să dea dovadă de mai multă fermitate în a cere ca drepturile acestora să fie respectate. ‘Toată bucuria noastră de a fi români, la un moment dat, se rezumă la faptul că suferim pentru că suntem români. Nu pentru că merităm, ci pentru că existăm (…) Am fost ameninţat cu moartea, acum trei ani familia mea a stat trei luni cu bagajele făcute pentru ca, în situaţia în care voi fi omorât, să meargă la Ambasada României din Sofia. S-a atentat de trei ori la viaţa mea şi o dată la viaţa familiei’, a spus Ivo Gheorghiev”. (Sursa: www.rgnpress.ro)
Miza alegerilor care vor avea loc în toamnă în Republica Moldova, este fie orientarea Basarabiei către Europa, fie întoarcerea ei spre Rusia
„Miza alegerilor care vor avea loc în toamnă în Republica Moldova, este fie orientarea Basarabiei către Europa, fie întoarcerea ei spre Rusia, a fost concluzia dezbaterii de joi dimineaţa de la Universitatea de la Izvoru Mureşului, privind situaţia politică din Republica Moldova. Jurnalistul Valeriu Săhărneanu, directorul postului de radio Vocea Basarabiei, a declarat că Republica Moldova continuă să se zbată între Est şi Vest, chiar dacă anul trecut la guvernare a venit o coaliţie democratică. ”Suntem la o distanţă de 20 de ani de când Republica Moldova este independentă, de când Basarabia se zbate între Est şi Vest. (…) Anul trecut, după un travaliu foarte mare al populaţiei, a fost adusă la guvernare o coaliţie democrată, e adevărat cu elemente care au plecat din Partidul Comunist”, a spus Valeriu Săhărneanu”. (Sursa: www.rgnpress.ro)
Izvoru Mureșului: Buget de criză pentru românii de pretutindeni și bani mulți pentru minoritățile din România
„La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a făcut, miercuri 11 august, o analiză a drepturilor minorităţilor din România, comparativ cu drepturile pe care statele unde sunt minorităţi româneşti le acordă acestora, transmite Romanian Global News. În cadrul dezbaterii Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a prezentat care sunt fondurile alocate în acest an de statul român minorităţilor naţionale şi a făcut o comparaţie cu ceea ce primesc românii din afara frontierelor de la ţările în care trăiesc. Eugen Popescu a declarat ca este o diferență flagrantă între sumele pe care le primesc minoritățile naționale din România și sumele pe care minoritățile românești din țările care au minorități în România le acordă românilor. Acesta a exemplificat spunând că suma pe care o primesc minorităţile din România, în 2010, este de aproximativ 20 de milioane de Euro, numai minorităţii maghiare fiindu-i alocate aproximativ 4 milioane de Euro… „Nu putem să lăsăm o disproporţie atât de flagrantă între sumele alocate de statul român pentru minorităţile naţionale din România şi sumele pe care statul român le alocă pentru cei zece milioane de români din afara frontierelor. De asemenea, trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că statul român trebuie să-şi asume finanţarea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, organizaţie care reprezintă 400 de mii de români din cele trei judeţe, români confruntaţi cu serioase probleme identitare.” (Sursa: www.rgnpress.ro)
Rezoluția Universității de Vară de la Izvoru Mureșului va fi trimisă autorităților statului român
Participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului au dat publicității câteva dintre punctele Rezoluției ce va fi înaintată Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Guvernului României și partidelor parlamentare și neparlamentare, transmite Romanian Global News. (Sursa: Basarabenii.ro)
Speranţele românilor
„…Sunt convins că și la această ediție, Universitatea își va atinge scopul și că se vor lega și cimenta relații și prietenii între românii din România și românii din afara granițelor care, la o evaluare pertinentă, formează o altă Românie. Faptul că ÎPS Ioan Selejean, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei se implică până la dăruire în organizarea și desfășurarea manifestării, îi dă un surplus de valoare și strălucire. Domnia sa este și va rămâne o speranță, ca o piatră de hotar a tot ceea ce înseamnă român și românism în această zonă. (Sursa: Ioan Astalus, Radio Tg. Mureş, 14 august 2010).
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
