Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a VIII-a, Izvoru Mureşului, 11-17 iulie 2005. Comunităţi româneşti de pretutindeni şi integrarea europeană
La cursuri au participat 130 de invitaţi din ţară şi de peste hotare, reprezentând cele mai semnificative asociaţii româneşti din vecinătate şi diasporă – Bulgaria, Ungaria, Ucraina, R. Moldova, Uniunea Serbia-Muntenegru, Albania, Macedonia, Grecia, Italia, Olanda, Austria, SUA, Canada şi Australia. Participanţii sunt tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală, lingvistică şi confesională în medii multietnice.
Programul universităţii a cuprins temele:
11 iulie 2005: dezbaterea „Comunităţii româneşti din vecinătate şi Balcani în perspectiva integrării europene”; Sprijinul Statului român pentru păstrarea identităţii etnice aromânilor din jurul frontierelor şi Balcani, în perspectiva integrării României în U.E. Problema redobândirii cetăţeniei româneşti pentru românii din jurul graniţelor, pentru românii de pretutindeni. Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat, departamentul pentru românii de pretutindeni, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor, conferenţiari: drd. Eugen Popescu, Preşedinte executiv Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, asociaţii româneşti din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina Basarabia şi Albania.
12 iulie 2005: dezbaterea, Aportul comunităţilor româneşti de pretutindeni la integrarea României în Uniunea Europeană; Parteneriatul româno-român între asociaţiile din România, Occident şi cele din jurul graniţelor; Existenţa unui lobby pentru România, conferenţiari: prof. univ. dr. ing. Claudiu Matasă – consul onorific al României la Los Angeles, Daniela Soroş – vicepreşedinte F.N.R.P., Laurenţiu Fulga – Australia, pr. Nicolae Dura – Austria, Ioan Godja – Germania – Eugen Cojocaru, Doina Fruwald – Italia, Theodor şi Florentina Ban, Spania.
13 iulie 2005: dezbaterea Viziunea partidelor politice privind sprijinul românilor de pretutindeni şi asupra Legii de sprijin pentru românii de pretutindeni între legea pentru românii de pretutindeni, abandonată şi Legea pentru minorităţile naţionale promovată în forţă, conferenţiari: prof. Viorel Badea, consilier în cadrul D.R.P., Mona Muscă, vicepreşedinte P.N.L., Ministrul Culturii şi Cultelor, Mircea Geoană – preşedinte P.S.D., Mihai Ungheanu – vicepreşedinte P.R.M., Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Varujan Vosganian, Senator Cristian Diaconescu, Senator.
În urma dezbaterilor desfăşurate pe parcursul ediţiei, participanţii au constatat că românii din comunităţile autohtone din jurul frontierelor României şi din Balcani continuă să fie lipsiţi de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale şi că sunt supuşi unui proces de asimilare continuu, că bursele acordate de statul român nu sunt distribuite în conformitate cu necesităţile comunităţilor, că dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române continuă să fie un punct nevralgic, în special pentru românii din R. Moldova, că românii din emigraţie au nevoi diferite faţă de cei din jurul graniţelor, că lipsa unei politici de lobby pentru România face ca emigraţia să acţioneze dezorganizat, că statul român nu îşi afirmă mai susţinut interesul pentru românii de pretutindeni.
Ca urmare, organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, alături de participanţii din comunităţile româneşti, au înaintat autorităţilor publice centrale şi locale, partidelor politice, societăţii civile, precum şi mass-media o rezoluţie, document care a fost publicat şi în presa centrală şi locală.
Ediţia a IX-a, Izvoru Mureşului, 15-19 august 2007. România europeană şi românii de pretutindeni
Din program
Joi, 16 august 2007
TEME: Comunităţile româneşti din afara frontierelor – Analiza situaţiei: stadiul educaţiei în limba română, cultura şi religia, mass-media, în noul context european şi mondial. Cetăţenia română şi regimul vizelor pentru românii din afara frontierelor.
Vineri, 17 august 2007
În colaborare cu Departamentul de Stat al SUA şi cu Ambasada SUA la Bucureşti: Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a traficului de droguri în zona de frontieră a Uniunii Europene şi a NATO; Rolul cultelor religioase în prevenirea şi combaterea acestor fenomene.
Prezentarea temei zilei şi a invitaţilor: Departamentul de Stat al SUA – reprezentant, Ambasada SUA la București, alţi invitaţi din instituţii publice din România şi Ambasade acreditate la Bucureşti.
Invitaţi:Din afara frontierelor:
Vlad Cubreacov (Chişinău), Deputatul independent Ion Popescu (Cernăuţi, Ucraina
Eleanor Gaetan, Senior Coordinator for Public Outreach, SUA – Departamentul de Stat; Time Nelson, ofiţer politic, Ambasada SUA la Bucureşti; Pedrag Balasevic, preşedintele Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia; Dusan Parvulovic, Director al Federaţiei Rumânilor din Serbia; Eva Iova, Preşedinta Autoguvernării Locale din Giula, redactor şef al Revistei Foaia, Ungaria; Aurica Bojescu, Director al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Cernăuţi, Ucraina; Vasile Tărâţeanu, redactor şef Revista Arcaşul, Ucraina; Ivo Gheorghiev, preşedintele Asociaţiei AVE, Vidin, Bulgaria; Serafim Hristov, preşedintele Comunităţii Românilor din Bulgaria, Vidin; Dorothea Krampol, preşedinta Comunităţii Româneşti din Rhin-Main, Germania; Josif Herlo, preşedintele Asociaţiei Culturale Ioan Cuza, Germania; Mircea Popi, realizatorul emisiunii de radio în lb. română de la Radio Gratz, Austria; Calor Kalauz, Director de programe SBS Radio, Australia; Diacon Cristi Ariton, Parohia Ortodoxă Română „Botezul Domnului” din Monterotondo – Italia; Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Roma, Italia; Diana Dinu, preşedinta Asociaţiei Mediatorilor Interculturali, Barcelona, Spania; Maria Iancu, preşedinta Asociaţiei Frăţia din Setubal, realizatoarea emisiunii în lb. română de la Radio Voz de Setubal, Portugalia; alţi tineri de la asociaţii româneşti din jurul frontierelor şi etnici români, bursieri în ţară.
Participanţii la cursurile Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, ediţia a IX-a, desfăşurată în perioada 15-19 august 2007, sub genericul „ROMÂNIA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNII DE PRETUTINDENI”, au trimis Admistrației publice centrale o scrisoare deschisă.
Ecouri mass – media
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani au acuzat, joi, autorităţile româneşti de dezinteres faţă de problemele deosebite pe care le au, în condiţiile în care multe dintre ele sunt supuse unui intens proces de asimilareRomânii basarabeni au acuzat autorităţile române de dezinteres faţă de aplicarea legii privind acordarea cetăţeniei, în condiţiile în care în cinci ani au fost soluţionate de Ministerul Justiţiei, doar 2.500 de cereri.
Avocatul basarabean Ruslan Deleanu a afirmat că România se împiedică de o birocraţie teribilă în soluţionarea cererilor basarabenilor care doresc să obţină cetăţenia română. Acesta a explicat că din anul 2002 au fost depuse la Ministerul de Justiţie aproximativ 35-40 de mii de cereri şi doar 2.500 dintre ele au fost soluţionate. „Ministerul Justiţiei nu-şi face treaba deloc, cererile depuse în 2002-2003 au fost publicate în Monitorul Oficial în 2005-2006” a spus avocatul Deleanu care a pledat pentru modificarea legii cetăţeniei. El a ţinut să adauge că probleme există şi la Chişinău unde au fost depuse aproximativ un milion de cereri de programare şi dacă situaţia nu se va schimba acestea nu vor fi soluţionate niciodată. De asemenea, s-a subliniat faptul că România pierde un potenţial de forţă de muncă extraordinar din neacordarea cetăţeniei, basarabenii fiind obligaţi să meargă să muncească în ţările din Federaţia Rusă.
În discursul din deschiderea Școlii de vară „Comunități românești și identitate europeană”, Traian Băsescu a subliniat că va trebui acordată o mai mare atenție românilor din Serbia, amintind că omologul său sârb Boris Tadici și-a ținut promisiunea și i-a recunoscut oficial pe românii din Timoc ca minoritate.
„Capacitatea de a face ceva pentru tinerii din diaspora a crescut (o dată cu aderarea – n.r.). Există 4.000 de studenți și 3.000 de elevi din Basarabia. Este clar o disproporție între Basarabia și românii din Serbia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria. Oferta trebuie lărgită pentru a da șanse tinerilor să vină în România să învețe”, a declarat șeful statului. Acesta și-a manifestat nemulțumirea față de actualele structuri care se ocupă de românii din afara țării – Departamentul pentru relațiile cu Românii de pretutindeni de la MAE, Comisia pentru acordarea cetățeniei de la Ministerul Justiției, trei structuri la Ministerul Administrației și Internelor. „Va trebui sa facem o singură structură care să canalizeze resursele și să poată genera politici. Cu structurile dispersate cu certitudine eficiența este redusă”, a declarat Băsescu.
Zavisa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum” din Timoc i-a atras atenția președintelui că în Serbia există două comunități românești – în Timoc și respectiv Voivodina, care au probleme diferite. „Nu prea am mare încredere în statul sârb. Nu știm în ce parte merge. Din păcate avem mai mult sprijin de la Belgrad decât din Țara Mamă”, a spus acesta, cu precizarea ca din ianuarie 2005 asociațiile românești din Timoc nu au mai primit nici un ban de la DRRP, deși au depus proiecte corect întocmite. Președintele l-a chemat la ordine pe liberalul Mihai Gheorghiu care conduce acest departament. Gheorghiu a recunoscut că a acordat „o sumă record, peste 500.000 de euro” românilor din Voivodina și a tăiat orice finanțare celor din Timoc. El a încercat să justifice acest lucru prin faptul că „ideal ar fi să existe o singură comunitate românească în Serbia”, trecând peste adevărurile istorice care arată că românii din Timoc și cei din Voivodina au avut evoluții diferite în timp.
De asemenea, șeful DRRP nu a ezitat să uzeze ca argument teoriile venite prin filiera sârbă care susțin „caracterul sârb al vlahilor”, cu toate că aceștia vorbesc românește, fapt admis oficial de Belgrad o dată cu recunoașterea statutului oficial al Consiliului Național al Rumânilor din Timoc, în urmă cu două săptămâni. Băsescu nu a comentat în nici un fel aceste luări de poziție ale lui Gheorghiu, care fost trimis la înaintare de ministrul de externe Adrian Cioroianu, în încercarea de a se eschiva de la răspunsurile pe care trebuie să le dea tinerilor români din afara țării.
Integrarea româno-românească
Printre cei care a luat cuvântul s-a numărat și Vasile Tărâţeanu, care a venit în fruntea unei delegații de 20 de tineri din Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. El a precizat că nu pot fi încadrați la capitolul diaspora, întrucât ei nu au plecat de acolo. Tărâţeanu i-a semnalat președintelui următoarele presiuni la care sunt supuși românii din Ucraina: restrângerea rețelei de biblioteci românești, tentativele de închidere a unor școli (a dat exemplul Școlii medii nr. 10 din Cernăuți), refuzul de a retroceda clădirile care au aparținut românilor, și în mod special Palatul Național al Românilor. „Noi ne putem integra în UE numai prin intermediul patriei istorice. Prin integrarea româno-românească vom fi salvați de la deznaționalizare”, a conchis reprezentantul românilor din Ucraina. Băsescu a promis că va mai trage o fugă în Bucovina de Nord. Același mesaj l-a transmis și unor tineri români, reprezentanți ai românilor din sudul Ucrainei, din județele Cahul, Ismail și Bolgrad. „Vă asigur că o să vin. Nu știu exact când. Va fi o toamnă infernală”, a precizat președintele.
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
