Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a VI-a, Izvoru Mureşului, 20-26 iulie 2003. Românii de pretutindeni şi integrarea europeană
La programul cursurilor au participat peste 150 de cursanţi din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Albania, Macedonia, Franţa, Germania, Suedia). De această dată, cursanţii au fost conducători ai unor asociaţii şi fundaţii ale comunităților româneşti din ţările amintite, precum şi tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi, din judeţele Covasna şi Harghita şi din alte câteva centre culturale ale ţării (Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara ş.a.), cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală lingvistică şi confesională în medii multietnice.
Programul universităţii a cuprins temele:
22 iulie 2003: dezbaterea Comunităţi româneşti de peste hotare, conferenţiari: drd. Eugen Popescu, director general – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Simona Miculescu, Consilier de Stat, Preşedinţia României, Titus Corlăţean, Secretar de Stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Cristian Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe Viorel Badea, consilier, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
23 iulie 2003: dezbaterea Istoria românilor de pretutindeni – parte a istoriei naţionale, conferenţiari: dr. Mircea Dogaru – Universitatea din Craiova, dr. Valeriu Cavruc – director, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni – Sf. Gheorghe, prof. dr. Petre Ţurlea, Consilier parlamentar, prof. dr. Gheorghe Zbuchea, Universitatea din Bucureşti, prof. dr. Alexandru Porţeanu, Institutul „Nicolae Iorga”, Bucureşti, prof. univ. Vasile Păsăilă, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti.
Părintele Antim David, ecleziarh al Catedralei Patriarhale din Bucureşti, a dat citire Mesajului Prea Fericitului Părinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat participanţilor celei de-a VI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. (Anexa nr. 1)
24 iulie 2003: 25 iulie 2003: dezbaterea „Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administraţiei publice şi a partidelor politice”, conferenţiari: Alexandru Fărcaş, Secretar de Stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Varujan Vosganian, P.N.L., Mircea Chelaru, Preşedinte P.U.N.R., dr. Ioan Lăcătuşu.
Cea de-a doua zi a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului a avut ca temă de discuţii „Comunităţi româneşti de pretutindeni”, moderator, drd. Eugen Popescu, director, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Lucrările au debutat cu intervenţia domnului Titus Corlăţean, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), care a dezvoltat mesajul premierului Adrian Năstase, conferind în acest fel continuitatea şi unitatea necesară implementării unui program destinat românilor de pretutindeni. Proaspăt numit în funcţie, Secretarul de Stat Titus Corlăţean a expus participanţilor noua viziune de lucru a DRP. Astfel, scopul noii structuri guvernamentale este „păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor de pretutindeni, conform standardelor internaţionale existente.” Concluzia din finalul expunerii a evidenţiat „necesitatea consolidării statutului României şi al românilor în cadrul comunităţii europene şi euro-atlantice”. La finalul dezbaterii, senatorul George Pruteanu, restrângând problematica minorităţii româneşti la arealul Covasna-Harghita, a declarat că: „oligofrenia provocată politic de liderii maghiari extremişti vrea să alunge limba română de pe harta României”, astfel, românii din cele două judeţe preferând de cele mai multe ori să părăsească zona, excluzând „varianta apostolatului”.
A treia zi a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului a avut ca temă „Istoria românilor de pretutindeni – parte a istoriei naţionale”, moderator, dr. Mircea Dogaru, Universitatea din Craiova, oferind astfel ocazia iniţierii participanţilor într-un curs de istorie obiectivă a românilor. Profesorii universitari de renume prezenţi la Izvoru Mureşului consideră că abordarea istoriei românilor se face în funcţie de conjuncturile politice. Conferenţiarii au pledat în continuare pentru o istorie adevărată şi au precizat că „nu avem nevoie de un adevăr istoric al nostru, ci avem nevoie pur şi simplu de un adevăr”. În privinţa istoriei românilor de pretutindeni, cercetătorii prezenţi la Izvoru Mureşului au apreciat că nu există o sinteză dedicată acestei problematici care a prins contur după 1940 şi au adăugat că abordarea istoriei românilor din afara graniţelor ţării trebuie făcută prin prisma unei viziuni integratoare „care să nu ne ducă la o uniformitate din care să nu mai înţelegem nimic”.
S-a criticat de către toţi conferenţiarii faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu se preocupă de introducerea, în manualul de istorie, a cel puţin unui capitol destinat românilor de pretutindeni. Mai mult, aceştia au propus elaborarea unui manual de istorie a românilor, destinat comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării. De asemenea tinerii români din Basarabia şi Ucraina au criticat Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru reducerea de la an la an a numărului de burse acordate tinerilor români din aceste zone.
La încheierea lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a VI-a, cei aproximativ 130 de participanţi subscriu următoarei rezoluţii:
În urma dezbaterilor desfăşurate pe parcursul celor cinci zile, conferenţiarii şi cursanţii au constatat următoarele:
- Comunităţile autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţilor naţionale.
- Românii din judeţele Covasna şi Harghita sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, statul riscând să îşi piardă complet autoritatea în această zonă.
- Românii de confesiune romano-catolică din Moldova sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să se declare ceangăi, contrar faptului că 98% din aceştia se identifică ca români.
Ca urmare, organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, înaintează autorităţilor publice centrale şi locale, partidelor politice, societăţii civile, precum şi mass-media următorul pachet de propuneri:
Pentru românii de pretutindeni
- consultarea şi includerea reprezentanţilor minorităţilor naţionale româneşti din vecinătatea României în cadrul negocierilor bilaterale pe teme de interes major;
- identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale de pe teritoriul statelor vecine României;
- implicarea activă a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în vederea măririi numărului de burse şi a cuantumului acestora, acordate tinerilor etnici români din Ucraina, R. Moldova, Serbia-Muntenegru şi Bulgaria;
- facilitarea accesului tinerilor etnici români din Bulgaria, Albania, Macedonia şi Uniunea Serbia-Muntenegru la cursurile Anului Pregătitor de la Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni în vederea consolidării conştiinţei identitare naţionale;
- antrenarea studenţilor de etnie română, bursieri ai Statului Român, în derularea unor proiecte comune care să faciliteze o cât mai bună relaţionare a acestora cu comunităţile româneşti ai căror membri sunt;
- stabilirea de parteneriate cu institute de monitorizare europene prin care să se urmărească respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din vecinătatea României;
- accelerarea proiectului de înfiinţare a Caselor Limbii şi Culturii Române la Cernăuţi, Vidin şi Zaicear, Skopje, Jula şi Tirana
Ediţia a VII-a, Izvoru Mureşului, 19-25 iulie 2004. Comunităţi româneşti de pretutindeni şi integrarea europeană
Argument
Păstrarea ritmicităţii organizării cu regularitate a Universităţii de Vară a românilor de pretutindeni se impune mai ales acum, când România este pe cale de a adera la Uniunea Europeană şi când aportul acestor români, trăitori în statele europene deja membre sau a celor care trăiesc în state aspirante la statutul de membru, este esenţial. România reprezintă un model în ceea ce priveşte acordarea drepturilor minorităţilor sale naţionale, de aceea ediţia 2004 este cu atât mai importantă având în vedere următoarele considerente:
– constituirea românilor din diaspora în mesageri credibili pentru eforturile României în crearea unei imagini pozitive, dar şi obiective, a realităţilor româneşti, pe acest fond asociaţiile româneşti din statele UE practicând un lobby activ în sprijinul aderării României la UE.
– crearea unui lobby eficace pe lângă forurile internaţionale în materie de drepturile omului şi drepturile minorităţilor naţionale, în vederea informării corecte şi obiective asupra situaţiei drepturilor minorităţilor româneşti din unele state;
– întărirea unei comunicări între comunităţile româneşti din diaspora şi cele din jurul României şi Balcani;
– împărtăşirea spiritului de iniţiativă şi altor români trăitori în comunităţile din jurul României şi Balcani, pentru stabilirea de noi proiecte de colaborare;
– învăţarea din experienţa României în materie de acordarea drepturilor minorităţilor naţionale şi contribuţia pe care participanţii la Universitatea de Vară o pot aduce în cadrul statelor unde aceştia sunt cetăţeni, la dezvoltarea şi consolidarea democraţiei.
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii
Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
