Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a III-a Izvoru Mureşului, 14-21 august 2000.
Integrare europeană şi identitate naţională
În perioada 14-21 august 2000 a avut loc la Complexul Sportiv şi de Tineret din staţiunea Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, cea de-a treia ediţie a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului”, cu tema „Integrarea europeană şi identitatea naţională”.
La programul cursurilor au participat 120 de cursanţi din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Albania) şi conferenţiari veniţi din SUA, Germania şi Italia.
Programul universităţii a cuprins.printre altele, temele:
16 august 2000: dezbaterea, „Europa naţiunilor sau Europa regiunilor?”, conferenţiari: prof. dr. Adrian Năstase – Vicepreşedinte Camera Deputaţilor, Bucureşti, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj–Napoca, prof. univ. dr. Ioan Ciurea – publicist, Radio Deutsche Welle.
19 august 2000: dezbaterea, Identitatea naţională în perspectiva integrării europene, conferenţiari: dr. Costin Nicolescu – Muzeul Ţăranului Român, prof. univ. dr. Mihai Ungheanu – Bucureşti.
În urma conferinţelor şi dezbaterilor s-au conturat o serie de idei referitoare la:
- Românii din afara hotarelor ţării
-asigurarea de fonduri pentru punerea în aplicare a strategiei Guvernului român referitoare la românii de peste hotare, fonduri cel puţin egale cu cele alocate Departamentului pentru Minorităţi Naţionale (15 miliarde DRRH faţă de 60 miliarde DMN)
-construirea cadrului juridic în vederea construirii unor relaţii puternice cu românii de dincolo de graniţă
-afirmarea de către statul român a unei poziţii coerente şi ferme faţă de românii din diasporă
-depolitizarea relaţiei românilor din diasporă cu ţara
-asigurarea reciprocităţii la nivel de guverne, în respectarea drepturilor minorităţilor naţionale
-implicarea fermă a diplomaţiei româneşti în promovarea unei imagini reale a României şi românilor, care să contra balanseze propaganda negativă la adresa acestora din mass-media şi de pe internet
-crearea unei reţele de filiale ale bibliotecilor judeţene şi municipale din ţară în Basarabia şi în comunităţile româneşti din ţările învecinate
– elaborarea şi aplicarea unui proiect de înfrăţire a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor din ţară cu cele din Basarabia şi ţările vecine
– asigurarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale a unui cadru normativ care să permită oricărui tânăr român din ţările învecinate să participe la admiterea în învăţământul superior din România.
– intensificarea demersurilor pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Românilor din Iugoslavia şi sprijinirea bisericilor, şcolilor în limba română şi asociaţiilor culturale din românitatea apropiată.
Un mare câştig l-a reprezentat prezenţa în rândul acestora a câtorva intelectuali români de marcă din diaspora, respectiv din SUA, Italia şi Germania. Cursanţii, marea lor majoritate tineri, au fost membri şi cercetători ai Centrului European de Studii Covasna – Harghita, cât şi studenţi din Basarabia, Bucovina, Iugoslavia şi Albania.
Obiectivul prioritar al nanifestăarii l-a constituit, odată cu dezbaterea unor teme de strictă actualitate, întărirea legăturilor dintre tinerii români aflaţi în ţară şi cei din afara fruntariilor, dezvoltând respectul faţă de valorile culturii româneşti şi tradiţiile strămoşilor.
Un eveniment de excepţie l-a reprezentat cu certitudine participarea la Sfânta Liturghie Arhierească prilejuită de sfinţirea şi hramul Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Izvoru Mureşului, ctitorie a PS Ioan Selejan, precum şi întâlnirile cu Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României, ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
Câteva opinii și sugestii ale participanților
„Mulţumim pentru tot. A fost minunat. Pentru viitor sugerez organizatorilor să invite oameni de afaceri din ţară şi diaspora; reprezentanţi ai Comunităţii Europene; mai mulţi români din Valea Timocului, Bulgaria, Istria (Croaţia), Ungaria şi intelectuali maghiari din ţară. Să se organizeze un grup de acţiune care să lucreze în interesul naţional, în ţară şi în diaspora, încercând să răspundă la întrebarea „Ce-i de făcut?” pentru soluţionarea numeroaselor şi dificilelor probleme ridicate pe parcursul dezbaterilor”.
Marcel BAICA, student, Iugoslavia
„Temele dezbătute mi s-au părut de mare actualitate şi, în general, au tratat problemele cu care se confruntă astăzi poporul român. Vizitele pe care le-am făcut în împrejurimi mi s-au părut utile şi bine organizate, şi aş dori să fie incluse şi în ediţiile viitoare. Cred că ar trebui invitaţi mai mulţi participanţi din toate regiunile locuite de români; programul ar trebui să fie mai lejer. Mulţumesc organizatorilor pentru efortul depus şi pentru faptul că am trăit momente înălţătoare „.
Magda ROMAN, student, Vârșeţ, Iugoslavia
„În afară de faptul că programul a fost foarte încărcat, în rest totul a fost foarte bine. Sugerăm organizatorilor să tipărească conferinţele şi dezbaterile din acest an. În limita posibilităţilor, la ediţiile viitoare, invitaţii să fie mai numeroşi, din toate colţurile lumii, unde trăiesc români, iar conferenţiarii să fie şi din „partea cealaltă”.
Enkelejd COLLAKU, Eldri BULI, studenţi, Albania
„„Încercând să-mi aştern gândurile cu referire la cea de a III – a ediţie a Universităţii de vară, îmi vine în minte acel citat celebru din Biblie „Dar unde dragoste nu e, nimic nu e…”, pentru că tot ce s-a petrecut, aici, la Izvoru Mureşului, a fost făcut din dragoste. Dragoste pentru acest pământ românesc, pământ după care a tânjit ţăranul lui Coşbuc, pământ pe care Ion a lui Rebreanu l-a sărutat „ca pe o ibovnică”, iar pentru care Apostol Bologa şi-a jertfit viaţa.
Aici, la matca Mureşului şi Oltului, am avut fericirea să particip la un adevărat „ospăţ de idei” cu referire la educarea şi conservarea entităţii naţionale. Mă bucur nespus de mult că am avut ocazia să audiez oameni a căror inimi bat cu adevărat româneşte.
Elena ŞPAC, studentă, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, Bucovina
Ediţia a IV-a Izvoru Mureşului, 12-20 august 2001.
Românii şi integrarea Europeană
La programul cursurilor au participat peste 150 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Macedonia, Italia, Franţa, Suedia). Cursanţii sunt tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală, lingvistică şi confesională în medii multietnice.
Programul universităţii a cuprins temele:
13 august 2001: dezbaterea, „România şi românii de pretutindeni”, conferenţiari: Doru Vasile Ionescu, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Ion Ungureanu – vicepreşedinte Fundaţia Culturală Română, Iurie Roşca – Chişinău, Marioara Cârlan, Torino, Gheorghe Olteanu, Baden-Baden ş.a.
14 august 2001: dezbaterea, Comunităţi Româneşti în medii multietnice, conferenţiari: dr. Vasile Sebastian Dâncu, ministrul Informaţiilor Publice, dr. Ilie Bădescu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor din România, dr. Maria Cobianu-Băcanu, Institutul de Sociologie al Academiei Române, drd. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, drd. Codrina Şandru, Universitatea Braşov
17 august 2001: dezbaterea „România şi integrarea euroatlantică”, conferenţiari: Adrian Severin, preşedintele Adunării OSCE, Ioan Mircea Paşcu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Puşcaş, secretar de stat, Ministerul Integrării Europene.
19 august 2001: dezbaterea „Biserica şi societatea contemporană”, conferenţiari: PS Ioan Selejan, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
În timpul dezbaterilor s-au formulat o serie de propuneri care au fost înaintate autorităţilor centrale de stat, dintre care menţionăm:
– Integrarea euroatlantică reprezintă singura alternativă viabilă pentru România şi toate eforturile trebuie concentrate şi concertate spre realizarea acestui deziderat.
– Toate comunităţile româneşti din vecinătate se confruntă cu probleme grave vizând păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale. Se impune, din partea Guvernului României, să implementeze programe şi proiecte pentru sprijinirea şcolilor, bisericilor, fundaţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare asigurând în acelaşi timp cadrul logistic şi juridic în conformitate cu legislaţia europeană şi internaţională.
– Specificul cultural şi identitatea naţională trebuie incluse în procesul globalizării în temeiul principiului unităţii în diversitate. S-a enunţat necesitatea creării unui cadru legal, pentru protecţia limbii române, a dialectelor şi a graiurilor acesteia de la sud de Dunăre.
– Normalizarea relaţiilor cu românii din diaspora, în vederea realizării unui capital bazat pe încredere şi solidaritate, implicarea lor în depăşirea greutăţilor economice actuale din ţară şi construirea unei imagini reale a României şi românilor în mass-media occidentală.
Ediţia a V-a, Izvoru Mureşului, 21-28 iulie 2002.
Tinerii Români şi integrarea europeană
În perioada 21-28 iulie 2002 a avut loc la Complexul Sportiv şi de Tineret din staţiunea Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, cea de-a cincea ediţie a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului”, cu tema „Tinerii români şi integrarea euro-atlantică”.
La cursuri au luat parte peste 120 de tineri din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Albania, Bulgaria) precum şi confe-
renţiari din România, Franţa, Germania şi Italia. Aceştia din urmă au fost perso-
nalităţi reprezentative ale vieţii culturale, politice, bisericeşti şi ai societăţii civile.
S-a explicat din perspectivă istorică situaţia comunităţilor româneşti de lângă noi, insistând pe faptul că tânăra generaţie, în noul context european are menirea să recupereze handicapul legăturilor cu ţara mamă moştenit de la generaţiile anterioare. Statul Român are în vedere înființarea unor Case ale Limbii şi Culturii Române. De asemenea s-a propus elaborarea unui proiect sub egida Academiei Române şi în colaborare cu specialişti străini în istorie şi etnologie, în vederea clarificării conceptelor de definire a comunităţilor româneşti din Balcani şi nu numai. S-a menţionat faptul că din toamnă Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni îşi va începe activitatea. De asemenea, s-a precizat că apărarea drepturilor românilor trebuie realizată prin iniţiative la nivelul legislativului de la Bucureşti, dar şi prin instrumentele oferite de Consiliul Europei şi alte instituţii internaţionale.
Tinerii participanţi au semnat un protocol de înfiinţare a Academiei Tinerilor Români de Pretutindeni cu scopul îmbunătăţirii asociativităţii tinerilor din ţară cu cei de peste hotare.
De asemenea s-a precizat că bursele pentru tinerii basarabeni vor fi acordate în continuare fiind oferta Statului Român pentru studenţi şi nu pentru Guvernul de la Chişinău. Astfel, admiterea se va realiza după procedurile de admitere în universităţile europene, şi anume prin înscriere liberă şi acceptare a candidaţilor de către conducerile acestora.
Ca urmare a interacţiunilor constructive dintre tinerii români care au luat parte împreună la cursurile Universităţii s-a deschis un grup de discuţii al românilor de pretutindeni: http://groups.yahoo.com/group/romanii.pretutindeni.Informaţiile transmise din perspectiva academică s-au completat în chip fericit cu un mod complex şi inedit de reflecţie şi raportare la valorile naţionale şi la credinţa strămoşească. S-a subliniat necesitatea recâştigării încrederii în forţele proprii şi redescoperirea valenţelor solidarităţii naţionale.(va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
