UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORU MUREŞULUI a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Manifestarea a devenit de la an la an mai importantă, reuşind să-şi extindă tematica asupra păstrării identităţii românilor de peste hotare, inclusiv a comunităţilor româneşti din diaspora, şi să atragă din ce în ce mai mulţi participanţi şi, implicit, nume de marcă din viaţa politică şi culturală românească.
În cadrul proiectelor cu profil asemănător, a numeroaselor cursuri, şcoli şi universităţi de vară, Universitatea de la Izvoru Mureşului şi-a conturat un profil distinct de forum româno-român ce asigură cadrul propice dezbaterii problemelor ce vizează prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti, în medii multietnice şi pluriconfesionale.
Organizarea Universităţii face parte dintr-un proiect național cu largă participare publică, ce oferă cadrul organizat dezbaterii unor teme de interes pentru întreaga societate românească, în mod deosebit pentru comunităţile româneşti din mediile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, și pentru comunităţile româneşti istorice din jurul graniţelor naţionale şi din diaspora.
În prima perioadă, 1998-1999, organizatorii au fost: Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Asociaţia Pro Vita Sibiu, ASCOR.
În a doua perioadă, 2000-2013, organizatorii au fost: Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul European de Studii Covasna Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti.
În a treia perioadă, 2013-2020, organizatorii au fost: Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretudindeni Bucureşti, Centrul European de Studii Covasna-Harghita.
Proiectul s-a bucurat de o largă mediatizare, asigurată de parteneri din mass-media locală, regională, naţională şi a comunităţilor istorice româneşti din afara granițelor.
În cei 23 de ani (1998-2020) care au trecut de la prima ediţie, nu au fost organizate cursurile Universităţii în 5 ani (2006, 2008, 2009, 2011, 2012). Principala problemă care a condiţionat organizarea în fiecare an a cursurilor Universităţii a constituit-o asigurarea finanţării acesteia, finanţare care a depins de disponibilitatea partidelor politice aflate la guvernare şi de alianţele acestora, inclusiv cu UDMR.
Majoritatea ediţiilor au fost totuși organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Ministerul Informaţiilor Publice, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, dar şi cu cel al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi din fondurile Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Centrul Cultural Topliţa şi alţi parteneri şi sponsori.
Problema asigurării suportului financiar necesar organizării Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului şi-a găsit în sfârşit soluţionarea, împreună cu alte proiecte culturale ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, începând cu ediţia 2019, prin cuprinderea sa într-un program multianual de finanţare, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
La cele 18 ediţii ale Universităţii au participat peste 2500 cursanţi, conferenţiari şi reprezentanţi ai mass-media din ţară, din comunităţile istorice româneşti din jurul graniţelor, precum şi din diaspora. An de an au fost prezenţi la Izvoru Mureşului conducătorii principalelor asociaţii culturale ale românilor din: Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Macedonia, Kazahstan, Italia, Franţa, Germania, Suedia, SUA, Australia, Canada, Portugalia ş.a. împreună cu principalii conducători ai unor asociaţii şi fundaţii ale comunităților româneşti din ţările amintite. În fiecare an au participat tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi din alte centre culturale ale ţării (Bucureşti, Braşov, Bacău, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Craiova, Iaşi, Baia Mare ş.a.), cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală lingvistică şi confesională în medii multietnice. Pe lângă cursanții înscrişi în program, la fiecare ediţie au participat în jur de 50 de cetăţeni din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş şi nu numai, care au fost interesaţi să audieze conferinţele susţinute.
La fiecare ediţie, cel puţin o manifestare cu tematică de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă a fost organizată în incinta Mănăstirii „Adormirii Maicii Domnului”, de multe ori cu participarea preoţilor din Eparhia Covasnei şi Harghitei. De remarcat numărul mare, profesionalismul şi notorietatea conferenţiarilor care au onorat tribuna Universităţii, multe nume de referinţă în cultura, ştiinţa şi viaţa publică românească (academicieni, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, teologi ortodocşi şi romano-catolici, profesori universitari, cercetători, scriitori, istorici, etnografi, sociologi, muzeografi, arhivişti, profesori, diplomaţi, publicişti etc.).
Parteneriatul dintre principalii organizatori s-a dovedit a fi unul fructuos, benefic şi eficient. Proiectul a câştigat consistenţă şi prestigiu, prin implicarea ziditoare a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cursurile Universităţii desfăşurându-se cu binecuvântarea şi participarea ÎPS Ioan Selejan şi PS Andrei, sub streaşina Mănăstirii „Adormirii Maicii Domnului”, această nestemată a monahismului românesc şi oază de spiritualitate ortodoxă, ctitorită de Vlădicul Ioan, la izvoarele Mureşului şi Oltului, cunoscută ca Mănăstirea Românilor de Pretutindeni
Asigurându-se o anumită continuitate tematică, în fiecare an s-au adăugat noi teme de dezbatere, de regulă probleme de mare actualitate ce preocupă societatea românească actuală.
Un mare câştig al Universităţii l-au reprezentat şi îl reprezintă cunoaşterea şi generalizarea experienţei asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în gestionarea problemelor identitare specifice şi în elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor proiecte şi programe culturale. Un alt câştig este cel al relaţiilor interumane stabilite între participanţii la fiecare ediţie, cu implicaţii favorabile asupra comunicării şi colaborării dintre ei în intervalul dintre cursuri şi asupra solidarităţii româneşti, atât de necesară fiecăruia în parte şi tuturor laolaltă.
În dezbateri şi în documentele adoptate a fost prezentată realitatea, situaţia dramatică în care se află comunităţile româneşti, strigătul acestora care au nevoie de ajutor pentru că nu se pot apăra singure, cu referiri concrete la cunoaşterea situaţiei de fapt şi solicitarea ca autorităţile statului să se implice şi să dispună măsuri legale pentru respectarea drepturilor românilor din zonă în virtutea legislaţiei româneşti, pentru eliminarea unor fenomene negative care se perpetuează de ani de zile.
Este de remarcat că, în programul tuturor edițiilor au participat reprezentanţi oficiali ai Preşedinţiei României, Guvernului (din diferite ministere şi în mod deosebit pentru diaspora), din Parlament, TVR, prefecţi, prelaţi, episcopi şi alte autorităţi şi entităţi de interes public care, prin prezenţa lor, au dat legitimitate şi care sunt autorităţile tuturor românilor.
În urma dezbaterilor purtate a rezultat concluzia potrivit căreia toate comunităţile româneşti din vecinătate se confruntă cu probleme grave vizând păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale. În aceste condiții, s-a solicitat Guvernului României să implementeze programe şi proiecte pentru sprijinirea şcolilor, bisericilor, fundaţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare, asigurând în acelaşi timp un cadru logistic şi juridic în conformitate cu legislaţia europeană şi internaţională.
Programul universităţii a mai cuprins şi alte activităţi precum: expoziţii de icoane pe sticlă şi obiecte etnografice româneşti; standuri de carte şi ziare cu vânzare; activităţi distractive; excursii documentare; momente folclorice; lansări de carte; dezbateri libere; întâlnire cu redacţia „Formula AS” şi invitaţii săi; prezentarea editurilor „Tritonic”, „România Pur şi Simplu”, „Grai Românesc”, „Eurocarpatica” ş.a., lansări de cărţi şi publicaţii etc.
Ediţia I, 27 iulie – 1 august 1998
Mănăstirea Făgeţel
„ROMÂNII DIN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI. ISTORIE. RELIGIE. CIVILIZAŢIE”
În perioada 27 iulie – 1 august 1998 a avut loc la Mănăstirea Făgeţel şi în „amfiteatrul din şură” din apropiere, pus la dispoziţia cursanţilor de Jandarmeria din jud. Harghita (comandant, lt. col. Ioan Roman), cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, prima ediţie a Universităţii de Vară, la care au participat 50 de studenţi, majoritatea membri ai ASCOR şi ai Asociaţiei Pro Vita Sibiu, discipoli ai părintelui prof. Ilie Moldovan, sub genericul „Românii din Sud Estul Transilvaniei. Istorie. Religie. Civilizaţie”.
Ediţia a II-a Izvoru Mureşului, 9-20 august 1999. „Cultură şi civilizaţie în spaţiul românesc”
În perioada 9-20 august 1999 a avut loc la Complexul Sportiv şi de Tineret din staţiunea Izvoru Mureşului, judeţul Harghita şi la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din aceeaşi localitate, cea de-a a doua ediţie a Universităţii de Vară „Izvoru Mureşului”, cu tema „Cultură şi civilizaţie în spaţiul românesc”. La programul cursurilor au participat 120 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia), preşedinţi ai asociaţiilor ASCOR, ASTRA, din principalele centre culturale ale ţării.
Programul universităţii a cuprins, printe altele, temele:
12 august 1999: dezbaterea „Basarabia – memento istoric şi contemporan”, moderator – Ion Ungureanu, Chişinău.
14 august 1999: dezbaterea Românii din afara graniţelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor neguvernamentale, conferenţiari: Adrian Năstase, Viorel Badea şi Eugen Popescu – Bucureşti; moderator, prof. Areta Moşu, Iaşi.
17 august 1999: dezbaterea „Bucovina – memento istoric şi contemporan”, moderator, scriitorul Vasile Tărâţeanu – Cernăuţi.
18 august 1999: dezbaterea Limba romană în medii multiculturale, moderator, scriitorul George Muntean – Bucureşti
În urma expunerilor şi dezbaterilor s-au conturat o serie de idei prioritare în scopul afirmării identităţii românilor şi a românităţii ca stare de spirit şi s-a hotărât înaintarea către autorităţile publice, naţionale şi locale a următorului comunicat:
- Cu privire la românii din afara hotarelor statului român:
- Continuarea demersurilor de politică externă pentru recunoaşterea tuturor comunităţilor româneşti din alte state;
- Pregătirea de profesori şi învăţători pentru şcolile şi liceele româneşti din afara graniţelor; înfiinţarea unei şcoli speciale destinată pregătirii acestor cadre didactice, sau a unor clase speciale;
- Mărirea spaţiului de emisie la TVR Internaţional şi sporirea emisiunilor pentru românii din afara graniţelor la celelalte posturi locale şi naţionale de radio şi TV, stimularea atenţiei mass-media faţă de aceste comunităţi;
- Tratarea adecvată în sintezele de istorie a existenţei românilor, a problemelor comunităţilor româneşti din afara graniţelor actuale ale ţării;
- Organizarea sistematică de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice comune, susţinute de statul român şi ONG;
- Alcătuirea unui Atlas al românilor de pretutindeni;
- Promovarea şi apărarea limbii şi spiritualităţii naţionale în toate zonele locuite de români, prin sprijinirea bisericilor ortodoxe, a şcolilor şi a asociaţiilor culturale;
- Intensificarea demersurilor privind eliberarea grupului Ilie Ilaşcu. (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
Centrul European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
