În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din Sfântu Gheorghe, Colecţia de Documente, se păstrează copii după articole din presa românească din Transilvania, de dinanite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechinţan. Până la apariţia viitorului volum „Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918″, ediţie îngrijită de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, culegere computerizată de Carmen Baraboi, publicăm, în serial, în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna, o secţie din articolele respective.
Corespondenţe particulare ale „Telegrafului Roman”
Foto: Bixad – vedere generală
În articol se relatează despre faptul că „Românii şi ungurii din localitatea Bixad, comuna Malnaş, economi de pămênt, poartă un proces cu proprietariul Contele Mikes Benedek, de vre-o 14 ani”
Mikonjfalu (Micfalău – comună în judeţul Covasna) în 6/18 Martiu 1884. Onorate dle Redactor ! În Nr. 26 a preţuitului diar (arh. pt. ziar) ce redigiaţi ( arh. pt. redactaţi), aţi luat notiţă de casul din Bicsad comitatul Treiscaunelor. Vĕdênd (arh. pt. văzând) că var interesa casul (arh. pt. cazul) acesta mi permit a Ve arăta cum stă şi cum au descurs.
Comuna Bicsad, ecsistă încă din seclul (arh. pt. secolul) al 16-lea, are o populaţie de 1500 suflete, jumĕtate români maghiarisaţi, de relegea gr. or., ceealaltă jumĕtate maghiari, nemţi şi boemi, cesti din urmă sȗnt lucrători la fabrica de sticle can 100 suflete.
Românii şi ungurii ca economi de pămênt, poartă un proces cu proprietariul Contele Mikes Benedek, de vre-o 14 ani. Dênşii (arh. pt. dânşii) plătesc tacsa pentru proprietate ca tacsalist (arh. pt. plătitor de taxă). Procesul s’au prelungit Dumnedeu (arh. pt. Dumnezeu) scie din câte şi mai câte cause. Destul că în cele din urmă s’a decretat prin sentinţă că poporul n’are nici o palmă de pămênt. – Pe basa acestei sentinţe au cerut eredii (arh. pt. moştenitori, succesori, urmaşi) contelui Mikes sĕ se preţniască (arh. pt. preţuiască) toate edificiile ce le are poporul, că apoi se-i plătească dacă nu se vor inpăca aşa după cum le place eredilor (arh. pt. moştenitorilor). Tribunalul reg. din Kѐzdi –Váşárhely, prin sentinţa dto (arh. pt. care datează din) 8 August 1883. Nr. 3314. pune di de pertractare (reg. pt. dezbatere) in faţa locului în 17 Martiu a. c. st. n. Acesta sentinţă trebuia dar imanuată la fiesce care locnitor – de antistia comunală- (arh. pt. consiliu local) dar nici unul nu voia a primi acea sentinţă, despre ce sĕ face arĕtare la pretore, şi un subpretore ese în faţa locului cu 4 gendarmi şi începe a împărţi sentinţele. – Mai mulţi copii, mueri şi bărbaţi urmăriau pe gendarmi- odată provocà gendarmul pe mulţime sĕ nui urmărească, un băieţandru de vre-o 11 ani dice că le este ertat a umbla pe uliţă, la ce gendarmul on baionetul pustiei l’au atins fără a face rană. Acum de odată au început a striga au toţii : afară din sat, firesce că pretorele cu gendarmii la moment au sistat împărţirea şi sau întors voind a părăsi satul, dar mulţimea i-au urmărit paş de paş, ba gendarmii fură constrinşi în cele din urmă a lua puşca la mănă şi a retara cu dosul înainte, mulţimea s’a înfuriat, se înarmase de bredere şi alte obiecte, şi în chipul acesta au eşit din sat dl. pretore cu gendarmii fără sĕ li se întêmple ceva, şi cu aceasta s’a terminat toată comedia. Şi în urma acestui scandal sub-comitele numai de cât au cerut asistenţă pentru susţinerea ordinei. Astfel sosiră în comună 2 campanii de cătane şi douĕdeci gendarmi, cari adi postează în Bicsad. Firesce când au înţeles oamenii că ce urmări i-a aştepta pentru această voiniciă (arh. pt. vitejie), a treia di (arh. pt. zi) au trimis o deputaţiă (arh. pt. delegaţie de deputaţi) la Főiśpán (comitele suprem) sĕ se roage a nu trimite nici un soldat, stând buni că ordinea nu se va mai strica. Comitele suprem s’ar fi învoit, dar sub- comitele nici ca cât.
Cine cunoasce pre poporul de pre aici, acela va susţinea împreună cu mine ca în casul concret era destul 10 soldaţi. Poporul nu credea că s’ar putea a aduce o astfel de sentenţă asupra lui, cu scirea (arh. pt. ştirea) şi învoirea regelui şi împĕratului că adecă o comună sĕ se desfiinţezĕ – şi credea dênşi că soldaţi numai la Învoirea Maiestăţii Sale Regelui şi Împĕratului se dau, prin urmare dacă sentinţa nu s’a făcut cu scirea împĕratului, poporul în credinţa lui era tare, că nici esecuţie nu veni pe capul lui.
Îndată după cele întêmplate o deputaţiă din doi oameni au fost trimişi la Maiestatea Sa Regele şi Împĕratul cu o rugare, şi deputaţia au fost primită în audienţă la Maiestate, i-au predat rugarea, şi Prea Graţiosul rĕspuns au fost, sĕ fie în pace căci Va studia causa.
În 17 Martie au eşit în faţa locului judele dela tribunal în sensul sentinţei sĕ-şi înceapă lucrarea. Mai nainte au încercat o pace, feresce fără succes, căci condiţiile sȗnt foarte grele, şi acum vor aştepta până ce va sosi resultat dela Maiestatea Sa, ear judele reg. ne conturbat îşi continuă lucrărea.
Îndată după ce s’au întêmplat casul acesta în 13 Martiu st. n. au eşit şi un jude investigător reg. şi procurorul reg. şi au început învestigare, în 17 Martie a.c. au fost reţinuţi doi firesce unul este din cei ce au fost la Maiestatea Sa.
Acum vom vedea ce va mai urma, poporul este aplicat aşi părăsi locul nascerei (arh. pt. naştere) şi a emigra ori unde numai sĕ vadă că poate trăi, poporul în genere este sârguitoriu (arh. pt. muncitor) şi nu-i tocmai serac (arh. pt. sărac). *)A.C.„Telegraful Roman”, Mikonjfaluîn 6/18 Martiu
Dr. Vasile Lechințan
Dr. Ioan Lăcătușu
[box]
[/box]
