În zilele de 4-5 octombrie 2018, la Hotelul Bradul din Covasna se vor desfășura lucrările celei de-a XXIV-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii dinsud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie, în organizarea Academiei Române –Centrul European de Studii Covasna – Harghita, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei – Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti și Ligii Cultural – Creştine „Andrei Şaguna”, cu sprijinul Consiliului Local Sfântu Gheorghe, Asociației GRIT Covasna, Hotelului Bradul Covasna și Hanului Nufărul Reci.
Potrivit reprezentanților Biroului de presă al Sesiunii, „manifestarea din acest an este dedicată Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. În programul sesiunii, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, vor fi dezbătute, cu prioritate, teme privind contribuția românilor la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. La sesiune vor participa peste 70 de cercetători, profesori universitari, istorici, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, studenți, din peste 30 de localități din întreaga țară. Cu această ocazie vor fi prezentate enciclopediadigitală România 1918. Oameni, momente, imagini, realizată de SIVECO ROMÂNIA;filmul documentar Centenarul Marii Uniri și expoziția documentară1918 – Anul Întregirii României, realizate de Asociația Ștefadina din București. Vor fi lansate și prezentate peste 20 de volume de istorie, etnografie, muzeologie, eseuri, poezii, memorialistică, incluzând titluri de referință dedicate Centenarului Marii Uniri. Sesiunea se va desfășura în plen și pe secțiunile istorie, istorie bisericească, sociologie, etnografie și cultură românească.
La actuala ediție a sesiunii sunt prezenți distinși conferențiari, care au participat la toate, sau la majoritatea celor 23 de ediții, și cărora le rămânem profund recunoscători, pentru această statornică solidaritate. O bună parte dintre „veteranii” participării la sesiunea Românii dinsud-estul Transilvaniei.Istorie, Cultură, Civilizaţie, au trecut la cele veșnice, tuturor cinstindu-le memoria și opera lăsată moștenire. Salutăm cu respectul cuvenit pe distinșii conferențiari care participă pentru prima dată la sesiunea de la Covasna, urându-le un bun venit, cu speranța că vor participa la cât mai multe ediții viitoare ale sesiunii, devenind colaboratori statornici ai Centrului European de Studii Covasna-Harghita și membri activi ai Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei.
De-a lungul anilor, Sesiunea a devenit o manifestare recunoscută pentru valoarea contribuțiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii și civilizației românești, în general, și a celei din sud-estul Transilvaniei, în mod deosebit. Simpla lecturare a titlurilor tuturor comunicărilor ce vor fi prezentate și a volumelor lansate în programul sesiunii, de anul acesta, ne oferă imaginea unei manifestări științifice de anvergură națională.
Din comunicările referitoare la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, menționăm: Marea Unire din 1918, act al voinței poporului român (prof. univ. dr. Ioan Scurtu, București), Marea Unire din 1918 – țintă a strategiilor geopolitice aplicate României (prof. univ. dr. Alexandru Porțeanu, București), Destinul istoric al țărilor românești. Unirea cea Mare (gen.(r.) prof.univ.dr. Stan Petrescu, București), Rolul emigrației române din Franța în înfăptuirea idealului unității naționale în 1918 (prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă, Târgoviște), Măsuri şi reglementări de natură juridico-administrativă ale Consiliului Dirigent în Transilvania, în perioada de după 1 Decembrie 1918 (prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, Tg. Mureș), Ceremonia semnării Tratatului de pace cu Ungaria, de la Trianon, din 4 iunie 1920, reflectată în presa franceză și românească a vremii(prof. univ. dr. Gheorghe Calcan, Ploiești), Acţiunea politică şi militară a României în anul 1919. Campania pentru eliberarea Transilvaniei şi ocupareaBudapestei (dr. Adrian Deheleanu, Timișoara).
Aceeași problematică este abordată și în comunicările prezentate de: prof. dr. Daniel Hrenciuc, Rădăuți, dr. Vasile Tutula, Cluj-Napoca, prof. univ. Ioan Vlad, Brașov, prof. univ. dr. Doru Victor Iancu, Cluj-Napoca, dr. Alin Spânu, București, Eugen Criste, Arad, Valeriu Tanasă, Bacău, prof. Liviu Dârjan, Săcele, Liliana Oprescu, Sibiu, prof. dr. Dragoș Curelea Sibiu.
Aspecte referitoare la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri în fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, vor fi prezentate de cercetători, profesori și preoți din cele două județe: dr. Ana Dobreanu, Miercurea Ciuc, prof. dr. Luminița Cornea, Sf. Gheorghe, prof. Florentina Teacă, Covasna, prof. Corina Sporea, Vama Buzăului, Florin Herțeg, Sf. Gheorghe, ing. Ciprian Hugianu, Sf. Gheorghe, prof. Doina Dobreanu, prof. Vasile Dobreanu, Subcetate, prof. Maria Stoica, Sf. Gheorghe, pr. drd. Marius Banciu, Sărămaș.
În programul sesiunii vor fi prezentate comunicări referitoare la reverberațiile și evaluările Centenarului, în perioada actuală, precum și teme referitoare la conviețuirea interetnică din Arcul Intracarpatic și alte aspecte ale istoriei și culturii românești contemporane: Elemente de conținut ale propagandei în anul Centenar (prof. univ. dr. Radu Baltasiu,dr. Ovidiana Bulumac, Alin Bulumac, Augustin Poenaru, București), Crize identitare în era globalizării (prof. univ. dr. Ion Ciurea-Weidner, Köln – Covasna), Brașovul – oraș al Marii Uniri, imperativ istoriografic și de conștiință publică la Centenar (prof. univ. Ioan Vlad, Brașov), Omisiuni și deformări ale adevărului istoric, în documentarele despre viața maghiarilor din România, după Marea Unire (dr. Vasile Lechințan, Cluj-Napoca),Adepți români ai revizionismului maghiar, în ultimii 50 de ani (prof. univ. dr. Petre Țurlea, Ploiești),Repere bibliografice despre secui şi rostul lor între români, în anul Centenarului Marii Uniri (dr. Ioan Lăcătușu, Sf. Gheorghe), Considerații privind unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) reflectate în manualele școlare din Republica Moldova, înainte și după anul 1991 (prof. Bogdan Nicolae Tămaș, Jina, județul Sibiu), Centenarul Marii Uniri și starea culturii române în nordul Bucovinei azi(dr. Catinca Agache, Iași).
Alte evenimente și personalități ale istoriei naționale vor fi prezentate de cercetătorii: dr. Tiberiu Tănase, București, prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe, Constantin Aitean Taus, Măieruș, Cătălin Vlădărean, Sf. Gheorghe, drd. Daniel Nicolae, București, prof. Daniela Curelea, Sibiu, conf. univ. dr. Aurelian Chistol, Piteşti, prof. drd. Attila Lazăr, Bod, George Echim, Brașov.
Comunicările de la secțiunea Istorie bisericească vor fi prezentate de preoți, profesori, arhiviști și alți intelectuali cu preocupări în cunoașterea istoriei bisericești: pr. dr. Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, dr. Costel-Cristian Lazăr, Toplița , pr. drd. Nicu Lazăr, Vama Buzăului, pr. drd. Vlad Irimia, Covasna, pr. drd. Laurențiu-Gabriel Panciu, Miercurea Ciuc, pr. drd. Florin Elisei Vatamanu, Gheorgheni, Elena Zîrnă, Pitești, Ioana Drăgoi, Bucuresti, ing. Gheorghe Bejan, Bacău, George Popescu, Ozun.
La secțiunea Sociologie, etnografie şi cultură românească, pe lângă temele de specialitate, au fost incluse și comunicări referitoare la proiecte inițiate de instituții și asociații culturale, dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri,intervenții susținute de:conf. univ. dr. Liliana Trofin, București, dr. Nicolae Bucur, Miercurea Ciuc, dr. Mihai Suciu, Tg. Mureș, Samira Pușcă, București, Erich-Mihail Broanăr, Sf. Gheorghe, prof. ing. Maria Peligrad, Sf. Gheorghe, prof. Irina Groza, Miercurea Ciuc, prof. Elena Mîndru, Miercurea Ciuc, Mihaela Aionesei, Tg. Secuiesc, dr. Mihai Tîrnoveanu, Brașov.
Sesiunea Naţională de Comunicări ŞtiinţificeRomânii dinsud-estul Transilvaniei.Istorie, Cultură, Civilizaţie a fost inițiată după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, de către Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Liga Culturală „Andrei Șaguna”. Primele ediții au fost organizate împreună cu Centrul de Cultură Arcuș și Despărțământul ASTRA Covasna – Harghita, iar ultimele ediții, împreună cu Asociația Ștefadina din București, cu sprijinul administrației publice locale și al unor generoși sponsori. În programul celor 23 de ediții au fost prezentate aproape 2000 de comunicări din domeniile arheologiei, istoriei, etnografiei, sociologiei, demografiei, teologiei, muzeologiei, arhivisticii, culturii etc, majoritatea studiilor, articolelor și recenziilor fiind valorificate științific în cele 17 numere ale anuarului Angvstia editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în cele patru numere ale anuarului Acta Carpatica editat de Centrul European de Studii Covasna – Harghita și Asociația Ștefadina, și în alte numeroase volume de istorie, etnografie, sociologie, demografie, referitoare la realitățile socio-umane din sud-estul Transilvaniei.
Studiile prezentate în cadrul Sesiunii vor fi publicate în volumul Acta Carpatica nr.5/2018, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, întregind, astfel, numărul celor 200 de volume, cu peste 30.000 de pagini, apărute la editurile Eurocarpatica și „Grai Românesc”, în ultimele două decenii.
Organizatorii sesiunii adresează sincere mulţumiri tuturor instituțiilor, asociațiilor și societăților care sprijină organizarea ediției din acest an a sesiunii, grupului de voluntari din cadrul asociaţiilor membre ale FCRCHM şi, nu în ultimul rând, partenerilor media.”
M.D.C.
