Interviu cu dr. Tiberiu Poştoacă, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Covasna
În ultimii doi ani sistemul sanitar naţional precum şi cel judeţean este în plin proces de reorganizare şi de modernizare. În cadrul acestui proces nici sistemul de urgenţă covăsnean nu a putut fi lăsat pe dinafară, iar lucrurile se mişcă, măcar din unele puncte de vedere, într-o direcţie bună. Pe această temă am stat de vorbă cu Dr. Tiberiu Poştoacă, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Covasna.
Rep.: Domnule doctor, cu ce vă puteţi „lăuda” referitor la serviciul pe care îl conduceţi, iată, de 20 de ani?
T.P.: Într-adevăr, abia acum, după două decenii în care nu au fost alocate fonduri pentru un anumit tip de investiţii, am primit nişte sume de la Ministerul Sănătăţii, cu destinaţie precisă, pentru a se executa lucrări de reparaţii la staţia şi substaţiile de ambulanţă existente în judeţul Covasna, respectiv la Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi Întorsura Buzăului.
În primăvara acestui an lucrurile au pornit destul de greu, pentru că am întâmpinat probleme atât cu proiectarea, atribuirea şi executarea lucrărilor, în vederea ducerii la bun sfârşit a fiecărui proiect în parte. Cel mai bine stăm la Întorsura Buzăului unde lucrarea este aproape de final, doar Primăria mai are de finisat ceva la un gard. La Covasna se lucrează, lucrările fiind începute în cursul anului trecut. Aici s-au făcut nişte reparaţii, acum se termină partea de mansardă care era doar un schelet, se termină şi partea de încălzire şi izolaţia exterioară a clădirii. La Târgu Secuiesc, la începutul săptămânii trecute a început organizarea de şantier. Aici toată clădirea administrativă este supusă lucrărilor de reparaţii şi modernizare. Concret, se schimbă vechiul acoperiş cu unul cu şarpantă, se schimbă ferestrele cu unele noi de tip termopan, se face izolaţia exterioară a clădirii. De asemenea se fac şi lucrări de reamenajare interioră în urma cărora mai câştigăm încă o cameră şi amenajăm şi partea sanitară, aşa cum trebuie, având în vedere că până acum clădirea avea doar un grup sanitar, acum urmând să aibă şi baie. La clădirea Ambulanţei de la Târgu Secuiesc sunt prevăzute lucrări mai mari, dar banii alocaţi până în prezent ajung doar pentru cele pe care vi le-am amintit. Aici sunt prevăzute să fie executate şi lucrări de amenajare a garajelor, pentru spălarea maşinilor cu apă, lucru care necesită întocmirea unui proiect şi obţinerea tuturor avizelor necesare.
La Baraolt însă, fiind alocată o sumă mai mare „am ieşit” pe SEAP (Sistemul Electonic de Achiziţii Publice) pentru licitaţie. La un moment dat a fost ales un câştigător care, după o analiză amănunţită a actelor depuse la dosarul de licitaţie, nu a întrunit toate condiţiile, şi a fost respins. S-a depus contestaţie, Bucureştiul a respins contestaţia şi asta a însemnat o întârziere de săptămâni. Într-un final am reuşit să punem din nou licitaţia pe SEAP.
La Baraolt este un proiect mai mare, cel mai mare dintre toate, deoarece se impune reconstrucţia în totalitate a staţiei de ambulanţă. Clădirea existentă nu mai prezintă siguranţă, fiind în pericol de prăbuşire, deoarece aceasta a fost construită fără a avea fundaţie, lucru ce a dus la deplasarea pereţilor. În prima fază, în această toamnă, va fi gata partea garajelor, urmând ca la anul viitor să vedem dacă vom mai primi ceva fonduri din care să refacem şi partea administrativă.
La staţia de la Sfântu Gheorghe am început lucrările de anul trecut, având parte de sprijin financiar cerut de noi, şi oferit de Consiliul Judeţean Covasna. Astfel, au fost executate lucrări de consolidare a garajului, a fost refăcută instalaţia de iluminare a acestuia şi totodată şi lucrări de tencuire interioară.
Cu banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii urmează să se reevaluaze şi să se refacă instalaţia de încălzire, se montează geamuri termopan şi se vor face şi lucrări de izolaţie exterioară a clădirii. La sfârşitul acestei săptămâni comisia de evaluare a ofertelor va decide firma câştigătoare care va face lucrările de la Sfântu Gheorghe.
Rep.: Pe partea de clădiri, să zicem, sunteţi pe un făgaş bun. Cum staţi pe partea de dotare cu ambulanţe?
T.P.: La acest capitol nu stăm chiar foarte rău, dar nici bine, pentru că parcul auto al Serviciului de Ambulanţă Covasna „a îmbătrânit”. Avem în funcţiune ambulanţe de urgenţă care au 13 ani vechime. În prezent există un program al Ministerului Sănătăţii de achiziţionare de ambulanţe noi, sperăm să se deruleze şi să se finalizeze.
Rep.: Dacă îmi aduc bine aminte, în anii trecuţi, tot printr-un program al Ministerului Sănătăţii au fost achiziţionate şi au fost introduse în sistem nişte autovehicule FIAT. Cine le foloseşte şi cu ce rezultate pentru pacienţi?
T.P.: Aceste FIAT-uri au ca destinaţie Asistenţa Medicală la Domiciliu (AMD) şi trebuiau puse în slujba Centrelor de permanenţă. În prima fază ne-au fost repartizate patru astfel de maşini pentru localităţile în care prevăzusem că vor exista aceste Centre de Permanenţă, respectiv Întorsura Buzăului, Baraolt, Târgu Secuiesc şi Covasna. Însă, nici Centrele de permanenţă „nu au luat fiinţă” şi nici Ordinul de ministru pe baza căruia aceste maşini puteau fi puse la dispoziţia acestor centre, pin comodat, nu a putut fi aplicat. Şi asta datorită faptului că aceste centre ar fi trebuit să aibă şoferi care să conducă autovehiculele, în condiţiile în care, conform legislaţiei în vigoare, angajările în sistemul bugetar sunt blocate, deci nu s-au putut face angajări.
S-a vehiculat ideea că şi medicul poate să le conducă, dar nu este posibil acest lucru pentru că, de multe ori când se merge la o intervenţie, considerată chiar neurgenţă majoră, medicul are nevoie de ajutor. Ulterior s-a prevăzut ca pe maşinile pentru AMD să existe şi ambulanţieri, oameni care nu sunt doar simpli conducători auto ci au finalizate şi cursuri de prim ajutor. În momentul de faţă, singurii ambulanţieri din judeţ sunt angjajaţi ai Serviciului Judeţean de Ambulanţă. În aceste condiţii, deşi aceste maşini sunt foate bune, ele nu sunt folosite şi stau în garaj la noi unde se deterioreză, deoarece au trecut deja trei ani de când le-am primit. Maşinile au 0 (zero) km la bord însă, conform normelor facem schimbul de ulei precum şi verificarea tehnică, deci nişte bani cheltuiţi care nu-şi regăsesc utilitatea. Unul dintre FIAT-uri l-am şi predat către SMURD Târgu Mureş iar începând cu luna septembrie vom pune şi noi o maşină în funcţiune.
Rep.: Vorbiţi-ne vă rog despre partea de personal. Aveţi angajaţi suficienţi sau, ca în tot sistemul sanitar, duceţi lipsă de specialişti?
T.P.: La nivelul Serviciului de Ambulanţă Covasna ar trebui să avem, în total, 23 de medici, însă lucrăm cu patru la Sfântu Gheorghe, cu câte doi la Târgu Secuiesc şi Baraolt, iar la Covasna şi Întorsura Buzăului nu avem nici un medic angajat.
Dr. Tiberiu Poştoacă, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă
În mod normal, conform normelor, la fiecare substaţie ar trebui să fie doi medici, dar normele sunt norme iar realitatea este alta. Din păcate şi la noi, la Ambulanţă, se aplică aceeaşi regulă, ca în întregul sistem bugetar, respectiv la şapte salariaţi care pleacă se poate angaja unul (?!)
Iar noi trebuie să ne supunem normelor, deşi asta înseamnă că în 2-3 ani să nu mai fie nimeni la Ambulanţă, deoarece nu se poate menţine acest ritm. Suntem bugetari şi fondul de sănătate este conectat la bugetul mare, dar sunt nişte sisteme ale statului care trebuie să funcţioneze şi nu ar trebui să fie reduse tot timpul conform unor norme.
Până acum, timp de doi ani de zile am avut în permanenţă un medic plecat la Târgu Mureş pentru cursul de medicină de urgenţă, care a durat 6 luni. Acum s-a întors unul dintre medici, iar la Sfântu Gheorghe vom avea constat doi medici în cursul zilei. În anii următori urmează să pregătim şi asistenţii, deoarece prin Ordin de ministru fiecare asistent trebuie să parcurgă acest gen de curs de pregătire pe care l-au făcut şi medicii, pe durata a trei luni. Acest lucru ne va afecta activitatea, deoarece vom avea personal mai puţin la lucru, dar trebuie să ne pregătim.
Rep.: Fără a fi cinică, vă rog să-mi spuneţi dacă lipsa de personal a dus la decesul unor pacienţi, care ar mai fi putut să trăiască dacă ar fi avut parte de serviciile Ambulanţei?
T.P.: Sincer, nu pot să fac o asemenea apreciere însă, dacă ar fi un număr mai mare de medici calitatea actului medical ar creşte. Adevărul este că suntem nevoiţi să facem selecţie între mai multe cazuri pentru care ar fi nevoie de intervenţie complexă – deci echipajul să nu fie constituit doar din ambulanţier şi asistentă, ci să fie şi medicul care să coordoneze, dar situaţia „din teren” nu ne permite acest lucru şi trebuie să ne descurcăm cu personalul pe care îl avem. Trebuie să precizez însă că „trupa” care s-a coagulat în timp este o trupă bună, toţi sunt oameni de ispravă, cu multă dăruire, care fac tot ce depinde de ei pentru a salva viaţa pacienţilor.
A consemnat Maria Graur
