Săpăturile efectuate de specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în zona nord-estică a municipiului Sfântu Gheorghe, în vecinătatea Arenei Sepsi, au scos la iveală noi artefacte, precum şi mai multe morminte preistorice.

Potrivit drd. Puskas Jozsef, arheolog la Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni, în situl aflat la ieşirea din municipiul Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc au fost realizate în ultimii ani mai multe cercetări în cadrul unor proiecte edilitare şi de infrastructură, în urma cărora au fost descoperite obiecte remarcabile, printre care scheletele a opt cai, dar şi zece morminte umane. La gurile cailor au fost găsite psalii confecţionate din corn de cerb, aspect ce sugerează că aceştia ar fi fost depuşi cu tot cu piesele de harnaşament.

Explicație foto: Aerofotografie a sitului de la Sfântu Gheorghe – Hosszú. Cu cerc este marcată zona de descoperire a mormintelor umane.
 
„Săpăturile, realizate de specialiştii Muzeului Carpaţilor Răsăriteni în situl Sfântu Gheorghe-Arcuş-Hosszu, au adus la lumină nu numai un material arheologic foarte bogat şi variat, dar şi spectaculos (…) În afară de cele patru morminte de cai s-au descoperit şi zece morminte umane, unele păstrate relativ bine, cu inventare funerare. Acestea se pot încadra în cel puţin două perioade distincte ale epocii bronzului, şi anume bronzului timpuriu, sfârşitul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu. Cele mai interesante complexe funerare sunt cele de la sfârşitul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu, care pot fi datate cu 3.500 de ani în urmă (între 1750 şi 1300 î.Chr.)”, a precizat Puskas Jozsef.

Explicație foto: Mormânt de inhumație cu vas și ac de bronz de la sfârșitul epocii bronzului mijlociu – începutul epocii bronzului târziu.
 
În opinia sa, aceste morminte de inhumaţie, precum şi unele vase adiacente descoperite în morminte, de tradiţie Monteoru, sugerează mobilitatea grupurilor extracarpatice spre interiorul arcului Carpatic.

„De ce sunt aceste morminte atât de speciale? În primul rând trebuie menţionat faptul că în perioada bronzului mijlociu (cultura Wietenberg – c. 2100-1600 î. Chr.) în Transilvania ca rit funerar este practicată incinerarea defuncţilor, adunarea cenuşei în urne funerare şi depunerea urnei într-o groapă special săpată. Astfel de cimitire sunt întâlnite mai ales la Turia, Bistriţa, Luduş etc. Răspândirea ritului înhumării în Transilvania este legat de apariţia comunităţilor din zona extracarpatică în perioada bronzului târziu (cultura Noua – c. 1600-1200 î. Chr). Totuşi, în zona Moldovei de astăzi, pe parcursul bronzului mijlociu, era practicată inhumaţia (cultura Monteoru). Astfel, apariţia unor morminte de inhumaţie sugerează mobilitatea grupurilor extracarpatice spre interiorul arcului Carpatic. Acest fapt este sugerat şi de unele vase adiacente descoperite în morminte, fiind de tradiţie Monteoru”, se arată în materialul realizat de drd. Jozsef Puskas şi publicat pe pagina de Facebook a muzeului.

                               Explicație foto: Cești de tradiție Monteoru depuse într-un mormânt de inhumație.

Arheologul covăsnean a remarcat şi apariţia unor obiecte confecţionate din aur, respectiv a unor piese de podoabă purtate în păr.

l

Explicație foto: Buclă de păr confecționată din aur descoperită într-un mormânt de inhumație (aceeași piesă văzută din diferite unghiuri).
„Bucle similare sunt cunoscute pe o arie foarte mare, din zona Europei Centrale până în Caucaz. Erau folosite pe tot parcursul epocii bronzului. Piesele descoperite la Sfântu Gheorghe au bune analogii în mediul culturilor Monteoru şi Noua. Din datele care ne stau la dispoziţie până în acest moment putem presupune că în situl de la Sfântu Gheorghe-Hosszu, la finalul bronzului mijlociu, au fost înmormântaţi câţiva indivizi, probabil veniţi din zona exterioară a Carpaţilor de Curbură. Deocamdată este greu de zis în ce măsură acestea se leagă de înmormântările cabaline. Datările sugerează un decalaj în timp, dar nu se poate exclude nici contemporaneitatea acestora. Legarea cailor de elitele contemporane, pe de o parte, şi apariţia mormintelor cu aur, pe de altă parte, sugerează o zonă specială pentru comunităţile epocii bronzului. Cercetările geofizice sugerează existenţa a numeroase complexe, poate şi unele cu înmormântări, iar săpăturile arheologice recente arată faptul că cimitirul continuă şi spre est, spre râul Olt”, mai menţionează Puskas Jozsef.

Cercetările arheologice vor continua şi în cursul acestui an, întrucât în vecinătatea Arenei Sepsi va fi construit un nou patinoar artificial.

Oana Mălina Negrea/AGERPRES

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail