Nepăsarea sau trândăvia este considerată unul din „cele opt păcate ale răutății” (al lăcomiei pântecului, al curviei, al iubirii de arginți, al mâniei, al întristării, al trândăviei, al slavei deșarte, al mândriei) descrise în sfaturile duhovnicești ale Sfântului Casian Romanul într-o epistolă către Episcopul Castor. El consideră nepăsarea ca fiind „moartea sufletului”, un rău care duce la nereușita omului, „o ostenire în nevoință”, iar în DEX´98 (1998), pentru cuvântul „nepăsare” găsim o definiție mai la obiect: „lipsă de interes față de ceea ce se petrece în jur; indiferență, indolență, apatie, pasivitate”.
Printre știrile aflate prin sursa Mediafax din 15 Martie 2018 una ne-a atras atenția în mod deosebit, și fiind vorba despre inundațiile care au afectat și județele Covasna și Brașov, și având legătură cu subiectul nostru, nu putem să n-o scoatem în evidență, mai ales că titlul conține un fragment din spusele Ministrului de Interne, Carmen Dan: „Surpriza pe care a avut-o Carmen Dan la inundațiile din Covasna-Brașov…”, fiind redate în continuare spusele ministrului într-o postare pe Facebook, din care cităm: „Ne mai trebuie timp până când nu vom mai vedea birturile pline atunci când în jurul nostru comunitatea este confruntată cu o situație de urgență”. Sub titlu ni se înfățișează o poză făcută probabil pe terasa unui birt dintr-o localitate aflată sub amenințarea apelor. La masă stăteau cu nonșalanță câteva persoane mature, iar de gard se rezemau câțiva tineri și copii pe post de spectatori. Lângă masă Ministrul Carmen Dan cu câțiva pompieri veniți să ajute populația. Ei încercau să poarte o conversație cu cei de la masă, care priveau la ministru cu destulă nemulțumire pentru deranj. Ceea ce frapează este lipsa de respect față de autorități, pentru că nici unul dintre bărbații de la masă nu s-a ridicat să vorbească cu reprezentanții autorităților. Dar aceasta înseamnă lipsă de respect în general, căci dacă nu s-a ridicat nimeni de la masă în fața Ministrului, trebuia s-o facă în fața unei Doamne, care totuși a fost destul de gentilă în postarea pe internet zicând că oamenii probabil „sărbătoreau”. Să ne fie iertat însă, dar când focul îți arde casa sau apa e pe punctul de a inunda și distruge mare parte din sat, dacă digul ar fi cedat, atunci n-ar trebui să conteze nici 1 Decembrie, nici 15 Martie, ci să sară cu toții să-și apere și să salveze bunurile, așadar indiferent de sărbătoare sau dispoziție, ar trebui ca în aceste cazuri întreaga suflare să acționeze la unison. S-a văzut în imaginile televizate cum pompierii și jandarmi cărau în spate saci de nisip pentru a întări digul, dar nici urmă de sătean.
Adevărul e că acesta este doar unul din multele cazuri întâmplate pe teritoriul țării în anii de după Revoluție. Oamenii privesc autoritățile cu oarecare ostilitate, în schimb ei așteaptă ca acestea să vină, să le salveze casele, să le reconstruiască pe cele distruse, să le dea tot felul de ajutoare, iar ei, desigur o parte, să stea pe la birturi pe post de spectatori și comentatori, căci nepăsarea a pus stăpânire pe aceia și-i împiedică să acționeze pentru a-și îmbunătăți sau salva propria viață ori pe cea a semenilor, astfel că vorbele amare ale Ministrului sunt chiar adevărate: „Ne mai trebuie timp până când…”, am zice noi, până când cetățenii României, indiferent de etnie, își vor schimba modul de a gândi și a acționa și vor conlucra cu autoritățile, dar când n-o faci nici în „situație de urgență”, atunci înseamnă că ceva e putred în conștiința ta. Și dacă vom trage mereu unii într-o parte și alții în altă parte, atunci vom pierde cu toții tăindu-ne singuri craca de sub picioare și vom păți ca neanderthalienii, adică nu vom rezista timpului și vom dispărea…
Pe sursa descopera.ro, la rubrica Istorie, în 03.16.2018 apare postat un articol de Oana Bujor, în care autoarea relatează despre „oamenii cavernelor”, care au trăit în Europa și Asia înainte de Homo sapiens considerați strămoșii omului modern. Interesantă ni se pare și afirmația cuprinsă în titlu: „Neanderthalienii au rezistat timp de 300.000 de ani deoarece puteau simți compasiune și se ajutau între ei”. Oare să deducem de aici că atunci când n-au mai simțit compasiune pentru semenii lor și nu s-au ajutat între ei au început să intre în declin și să dispară?! Oare să ne aflăm noi astăzi în situația neanderthalienilor? Nu mai există compasiune, nu mai există relații normale între cetățeni, nu mai există interes pentru unitate, fiecare se ascunde după steagul lui și nu-i mai pasă nici de propria-i viață, chiar dacă-l amenință apa, focul, cutremurul sau alte nenorociri pe care ni le „dăruiește” Natura-mamă, probabil ca semne de atenționare pentru nepăsarea care ne-a cuprins în mrejele ei?
Nimic nu este mai periculos pentru o națiune decât răul care o roade în interior, fie că acesta se numește Corupție, Hoție, Crimă, Invidie, Gelozie, Lipsă de compasiune sau alte rele asemănătoare care distrug sufletele și viețile oamenilor.
Semenii noștri ar trebui să se trezească din apatia în care au căzut, să renunțe la orgolii și „slavă deșartă”, și să-și reînnoiască energiile punându-le în slujba unor acțiuni comune benefice tuturor, fără patimă, dușmănie sau atitudini ostile, căci până la urmă toți suntem oameni, chiar dacă avem alte culori, caracteristici, naționalități sau aspirații; împreună vom fi mai puternici! Nu lăsați liderii să vă dezbine, pentru că ei au alte interese, nu ale voastre, ci ale lor; ei sunt inteligenți, energici și activi, impulsionați de „iubirea de arginți” și setea de putere care se concretizează în funcții vremelnice, dar dătătoare de privilegii și satisfacții egoiste. Pentru a reuși, ei se bazează pe voi și vă promit tot ce doriți, până când le dați voturile și puterea voastră. Fiecare dintre noi își poate construi o viață mai bună prin forțe proprii, dar și prin unire cu toți cei de bună credință, fără a ne lăsa ademeniți de promisiuni mincinoase, Binele nu cade din cer, pentru el trebuie să te lupți, ca să-l meriți, și dacă se poate să-l împarți cu alții, iar dacă crezi în Dumnezeu, te va ajuta, însă trebuie să ai iubire față de semeni și să dăruiești și tu ceva în schimbul a ceea ce primești, dar dacă ești nepăsător devii lipsit de șanse…
Mihai Trifoi