12.02.2024. Omenirea trăiește vremuri neliniștite, iar viitorul pare incert. Ne aflăm la sfârșitul celui de-al doilea an de război. Rușii continuă să bombardeze orașele și satele ucrainene transformându-le în ruine, în timp ce în tabăra adversă luptătorii ucraineni depun eforturi supraomenești pentru a rezista. Milioane de oameni au devenit victime ale războiului, de fapt, victime ale setei de mărire și ambițiilor cuceritoare ale unui dictator care și-a pus în minte ideea de a schimba lumea, și care acum, de fapt, nu luptă contra unei țări pe care a invadat-o, ci luptă împotriva întregului Occident. Se înțelege deci că toate aceste lucruri nu duc la nimic bun. S-a creat un precedent care a devenit un model, un exemplu nefast și pentru alte neamuri, după cum o arată realitatea din alte părți ale globului.
Un prim efect al acestei situații este destabilizarea economiilor și slăbirea democrațiilor nu doar în țările beligerante, ci și în celelalte, neîmplicate direct în conflict. Astfel, țările NATO, în loc să aloce sume mai mari de bani pentru dezvoltare, acum sunt nevoite să direcționeze fondurile în industria de război pentru întărirea securității. De fapt, ca într-o isterie comună, de teama izbucnirii celui de-al treile Război Mondial, mai toate statele au început să intre în cursa înarmării excesive, și toată lumea a început pregătirea militară. Nebunia a cuprins Pământul și viața omenirii a devenit neliniștită.
Pe de altă parte, evoluția extrem de rapidă a mijloacelor de comunicare, acum și cu implicarea Inteligenței Artificiale, duce și la un alt tip de război, cel informațional și manipulatoriu, care zăpăceștea mintea oamenilor, încât greu se poate distinge adevărul de minciună sau falsitate, iar cei cu intenții negative și scopuri obscure sau distructive au tot interesul să mențină această stare de confuzie și incertitudine.
Și ca o reacție în lanț, evenimentele se precipită și, mixate cu alți factori (migrația populațiilor, schimbările climatice, corupția, terorismul, pandemiile etc.), devin mai complexe și îngrijorătoare.
Bineînțeles, urmările nu se lasă așteptate. Un val de proteste a cuprins țările europene, culminând cu cele ale fermierilor și transportatorilor, care au ajuns până în marile capitale, punând pe jar guvernele. Furia a început să preseze masele și cerințele protestatarilor au devenit tot mai insistente. 2024 fiind anul celor mai importante alegeri, cuprinși de înghesuială în lupta pentru putere, liderii partidelor politice nu se sfiesc în a încerca să acapareze aceste proteste în interes propriu, pentru a câștiga voturi, iar scena lumii a devenit pentru ei un ring de box, în care își aruncă toată energia; sunt permise și loviturile sub centură, și trucurile politice, și manipularea prin minciună, adică să promiți ce știi bine că nu vei face când te vei vedea cocoțat acolo sus, printre șoimi și vulturi.
Și așa roata lumii se tot învârte amestecându-ne așteptările, speranțele, destinele, într-un viitor mereu schimbător. Noi, însă, trebuie să sperăm, să sperăm că această perioadă de neliniște prelungită în cele din urmă se va încheia fără „Armaghedon”, cum spun alarmiștii, și liderii lumii vor găsi înțelepciunea, ca prin tratative, nu prin război, să readucă liniștea pe acest pământ, pe care ar trebui să-l iubim cu toții și să-l apărăm, dacă vrem să nu-l pierdem prin faptele noastre necugetate, și să nu ne pierdem pe noi înșine ca specie umană.
Mihai Trifoi
