Consiliul Judeţean (CJ) Covasna va încerca să atragă fonduri europene pentru conservarea şi introducerea în circuitul turistic a morilor cu apă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor a declarat luni pentru AGERPRES că în zonă existau pe vremuri foarte multe mori cu apă, dar, din păcate, majoritatea au fost distruse, iar cele rămase pot fi numărate pe degetele de la două mâini.
„În tot judeţul nu cred că sunt mai mult de zece mori cu apă, iar cele în funcţiune sunt şi mai puţine. După ştiinţa mea există mori la Cernat, la Băţani, la Lemnia, la Valea Seacă şi la Sânzieni”, a declarat Tamas Sandor. Acesta a menţionat că specialiştii vor face un inventar al acestor mori şi vor trebui să clarifice şi drepturile de proprietate înainte de demararea proiectului.
Preşedintele CJ a mai adăugat că aceste mori cu apă sunt foarte vechi şi reprezintă adevărate valori, prin urmare ar putea constitui o atracţie turistică locală.
Directorul Muzeului etnografic din Cernat, Haszmann Pal a declarat pentru AGERPRES că pe cursul pârâului din localitate existau în secolul al XIX-lea peste 30 de mori cu apă, însă în ziua de azi mai funcţionează doar una. „Este moara familiei Biro, ultima care a mai rămas şi care macină cu piatra, ca pe vremuri. Să ştiţi că e mult mai bună făina asta”, a declarat Haszmann Pal. Şi pe Râul Buzău, în zona Întorsurii Buzăului au existat mori cu apă, dar nici una dintre ele nu s-a mai păstrat.
„În apropierea noastră erau trei mori una lângă alta, vechi de peste o sută de ani, dar nu s-au mai păstrat (…) Obiceiurile s-au schimbat, iar Buzăul a căpătat alt curs. Noi am cumpărat ultima moară, dar Buzăul s-a mutat 7-8 metri mai încolo şi am rămas fără apă”, a declarat un localnic, care a construit o pensiune în vecinătatea fostei mori, unde se mai văd iazurile de odinioară.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
