„Este o greșeală” decizia de a ține închise școlile pentru 500.000 de elevi de clasele V-VII și IX-XI, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Miclea, după ce Guvernul a decis noi relaxări, dar niciuna referitoare la învățământ. „Exact țările cu cele mai slabe rezultate la PISA au ținut cel mai mult timp școlile închise”, a spus fostul ministru al Educației, avertizând: „Consecințele sunt sabotarea viitorului economiei naționale, în condițiile în care știm cu toții că principala avuție națională vor fi competențele naționale, nu resursele naturale, în economia viitorului”.
„Vom deveni, probabil, culegători de sparanghel calificați, în loc să fim exportatori de tehnologie”, a spus Miclea, pentru Edupedu.ro.
Fondator al școlii cognitive în psihologia românească, Mircea Miclea a precizat că un efect major al închiderii prelungite și nejustificate a școlilor este „creșterea nivelului de anxietate în rândul elevilor și inclusiv creșterea consumului de substanțe. La nivel internațional, creșterea este de 30%. Dacă coroborăm aceste date, creșterea anxietății și depresiei este de aproximativ 30% în rândul copiilor și adolescenților, cu toate consecințele care decurg de aici, cum ar fi creșterea consumului de substanțe. A devenit o problemă majoră de sănătate mintală”.
Rep.: Guvernul a decis noi relaxări, care nu s-au referit, însă, și la școli. România are în continuare 500.000 de elevi – din categoria „neesențialilor” clasele V-VII și IX-XI – care fac cursurile online în localitățile aflate în scenariul galben. Printre ei, sunt copii care au mers doar câteva zile la școală sau n-au mers deloc, tot anul acesta. Care este opinia dvs cu privire la această decizie?
Mircea Miclea: Este o greșeală. Analiza OECD de săptămâna trecută arată că exact țările cu cele mai slabe rezultate la PISA au ținut cel mai mult timp școlile închise. Asta înseamnă că decalajul nostru față de standardele internaționale se va mări. Asta mai înseamnă că efectul acestor deficiențe de învățare care s-au produs va fi asimetric, inclusiv în interiorul țării noastre vor fi afectați cei care erau cei mai dezavantajați. Diferența dintre rural și urban va crește și mai mult, iar diferențele dintre familiile cu status socio-economic scăzut și familiile cu status socio-economic ridicat se vor majora și mai mult, din punct de vedere al învățării. Altfel spus, cei care au fost în spate vor fi și mai în spate.
Vom asista la o deteriorare generală a performanțelor educaționale la nivel național, iar în interiorul țării această deteriorare va fi asimetrică, lovindu-i în primul rând pe cei mai dezavantajați.
Managementul riscului a fost, de fapt, deplasarea riscului exact către cei care erau cei mai defavorizați.
Consecințele sunt sabotarea viitorului economiei naționale, în condițiile în care știm cu toții că principala avuție națională vor fi competențele naționale, nu resursele naturale, în economia viitorului. A-ți dezavantaja educațional cetățenii înseamnă a-ți sabota economia și prosperitatea din viitor. Consecința este: și mai multă sărăcie, în raport cu alții. Vom deveni, probabil, culegători de sparanghel calificați, în loc să fim exportatori de tehnologie.
Cei mai afectați sunt mereu cei mai defavorizați, care nu au avut nici mijloace tehnice suficiente, nici părinți capabili să monitorizeze procesul lor de învățare.
Impactul acestei închideri extrem de lungi și nejustificate a școlii se poate citi pe câteva aspecte:
- Primul este deteriorarea achizițiilor de învățare – s-au învățat mult mai puține lucruri decât ar fi trebuit să se învețe.
Acest deficit de învățare este ascuns sub evaluări cosmetizate. Și am văzut anul trecut când s-a obținut cel mai mare număr de medii de 10 din ultimii aproape 10 ani (detalii aici). Ca să ascundem realitatea, facem Evaluări Naționale și de Bacalaureat foarte ușoare. Inclusiv anul acesta s-a scos masiv din materia de examen, pentru a ascunde realitatea.
La 30 de ani de la Revoluție și după ce a murit Ceaușescu, în continuare credem că cea mai bună metodă de-a face managementul realității este cosmetizarea realității. Deci acesta este primul lucru pe care se citește efectul.
- Al doilea loc unde se citește efectul negativ al închiderii prelungite a școlii este motivația de învățare. S-a prăbușit motivația de învățare a elevilor. Eu, ca elev, nu pot fi motivat să învăț din moment ce nu am instrumente de a învăța, nu am logistica decât foarte târziu venită, profesorii mei sunt slab pregătiți în utilizarea tehnologiei digitale și lecțiile lor sunt digitale, iar școala mea s-a închis anul trecut fără vreo legătură cu incidența cazurilor de COVID din localitatea în care mă aflam. În acest context, eu nu am deloc motivația să învăț.
Tot contextul îmi comunică faptul că învățarea nu merită să fie făcută, mai ales că evaluarea va fi făcută foarte ușor. Prăbușirea motivației de învățare este mult mai detrimentală decât prăbușirea învățării efective, pentru că odată motivația subminată ea se reface extrem de greu. Niște achiziții pierdute se pot recupera mai ușor, dacă ai programe remediale, pe când o motivație se recuperează foarte greu sau deloc.
- Al treilea aspect ține de competențele socio-emoționale, esențiale pentru dezvoltarea economiei viitorului. Aici sunt chestiuni de leadership, de capacitatea de gestionare a conflictelor. World Economic Forum a pus competențele socio-emoționale pe locul 3 după competențele inovative și cele tehnologice. Deci după acestea sunt competențele socio-emoționale ca importanță pentru a face față revoluției industriale 4.0. Aceste competențe nu se pot dezvolta prin interacțiunea cu ecrane de calculator, ci prin interacțiunea în contexte proximale, față în față. Aceste competențe socio-emoționale au avut masiv de suferit în această perioadă, din cauza închiderii școlilor, pentru că nu se pot forma prin intermediul ecranului.
- Al patrulea efect major este creșterea nivelului de anxietate în rândul elevilor și inclusiv creșterea consumului de substanțe. La nivel internațional, creșterea este de 30%. Dacă noi coroborăm aceste date, creșterea anxietății și depresiei este de aproximativ 30% în rândul copiilor și adolescenților, cu toate consecințele care decurg de aici, cum ar fi creșterea consumului de substanțe. A devenit o problemă majoră de sănătate mintală.
Închiderea prelungită și nejustificată a școlilor a determinat deficite majore de învățare, deteriorarea motivației școlare, subdezvoltarea competențelor socio-emoționale și creșterea anxietății și depresiei în rândul copiilor și adolescenților. Subliniez încă o dată că aceste efecte negative sunt asimetrice: ele au lovit întâi în rural și în copiii din medii dezavantajate. Analfabetismul funcțional va fi și mai mare decât înainte, din păcate.
Rep.: Ministerul Educației tocmai a decis să publice câte 2 teste de antrenament pe săptămână la Matematică și Română, în luna pe care elevii o mai au de petrecut la școală până încep examenele de clasa a VIII-a, potrivit surselor noastre. Ei sunt cei care au învățat, paradoxal, după un nou curriculum fundamentat pe competențe, nu pe conținuturi. Mai mulți profesori ne-au spus că majorarea numărului de teste date de Minister înseamnă transferul în școli de “rețete” prin care din nou “dresăm” gândirea elevilor, în loc să-i lăsăm să înțeleagă și să gândească. Care este opinia dvs. cu privire la metoda aceasta de pregătire și exersare a examenului?
Mircea Miclea: Observațiile profesorilor sunt absolut corecte: excesul de teste de antrenament determină învățarea nu pentru înțelegere, ci pentru test. Asta înseamnă că învățarea devine superficială, pentru că nu mai vizezi atunci când înveți să înțelegi, ci vizezi doar să înveți întrebările din test ca să obții notă mai mare.
Această practică s-a studiat și s-a dovedit cât de detrimentală este, pe analiza a ce s-a întâmplat în SUA care încep să renunțe la teste standardizate excesive, pentru că în loc să înveți lecția, înveți ca să faci testul. Iei grila și faci teste, nu mai ești preocupat să faci transfer de la o materie la alta, să înțelegi, să aprofundezi, ci doar ca la grila X să reții că răspunsul este cutare. Doar de asta ești interesat.
Testarea excesivă determină modificarea învățării: nu mai este o învățare pentru înțelegere, ci pentru rezolvarea testelor. Asta înseamnă superficializarea învățării total.
Ar trebui învățământul remedial masiv să țintească grupurile dezavantaje, pentru că ei au pierdut cel mai mult. Programele remediale sunt soluția, nu testele excesive care din nou vor cosmetiza realitatea.
Și cum să corectezi ceva în legătură cu care tu nu ai reprezentarea corectă? Asta se întâmplă acum.
https://www.edupedu.ro/
