Meşteri şi rapsozi populari au fost premiaţi vineri la Gala „Tezaure Umane Vii”, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în cadrul unui eveniment în care a fost celebrată creaţia românească tradiţională.
„Aceşti păstrători de tradiţie sunt cei care trăiesc în realitatea spaţiului şi culturii româneşti, acea cultură care are sute de ani de evoluţie, care este un proces din momentul formării limbii şi culturii până astăzi. Prin contactele culturale ne oferă o sumedenie întreagă de informaţii pe care, dacă n-am avea aceste tezaure umane vii, probabil că n-am putea să păstrăm reperele identitare. Este foarte important să remarcăm că aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural al acestui spaţiu. Prin sistem cultural înţeleg toate formele de exprimare, materiale şi spirituale, a câştigurilor culturale transmise de-a lungul mai multor sute sau chiar mii de ani, dacă ne gândim la mărţişorul de astăzi, deci transmise, îmbunătăţite, asumate, înţelese, acceptate şi practicate până astăzi. Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o foarte mare funcţie educativă şi formativă”, a afirmat în deschiderea evenimentului acad. Sabina Ispas, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Ea a precizat că, pentru decernarea acestui titlu, „Comisia a analizat cu multă parcimonie şi cu foarte mare atenţie ofertele din dosare, oferte în sensul de prezentări ale fiecărui participant la această competiţie”.
„Nu e vorba de o premiere, e vorba de o recunoaştere. Recunoaşterea aceasta înseamnă şi asumarea unor responsabilităţi şi din partea celui care primeşte titlul şi din partea reprezentanţilor şi autorităţilor culturale care trebuie să sprijine păstrarea şi mersul mai departe a acestui tezaur. Comisia are grijă întotdeauna să se uite la sistemul culturii tradiţionale şi la cât poate fi el de eficient în momentul de faţă”, a mai spus Sabina Ispas.
Ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, a afirmat că programul „Tezaure Umane Vii” „onorează nu numai un concept internaţional aplicabil la nivelul oricărei culturi naţionale, ci şi o necesară asumare a unor responsabilităţi morale privitoare la păstrarea şi promovarea valorilor din stratul de profunzime a neamului cel tradiţional”.
„Cultura română este prin excelenţă privilegiată prin existenţa unor importante categorii de oameni tezaur, păstrători şi transmiţători ai unei dimensiuni autentice a spaţiului rustic patriarhal. (…) Satul românesc are un important potenţial mitic şi simbolic, este purtătorul unei conştiinţe colective etnice şi se constituie prin toposurile lui şi mai ales din oamenii lui, depozitari eterni al profundei şi nealterate spiritualităţi româneşti. (…) Încercăm ori de câte ori avem ocazia să facem cuvenitele reverenţe în faţa unor repere ale culturii tradiţionale, oameni, arte şi idei, promovându-le ca valori definitorii pentru identitatea noastră naţională şi încercăm să le aşezăm în centrul de interes al întregii comunităţi şi al tuturor celor care doresc să ne cunoască profunzimea culturală”, a declarat ministrul Culturii.
Secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, a afirmat că evenimentul reprezintă „o zi importantă pentru spiritualitatea românească”.
„Este un moment deosebit pe care MCIN l-a gândit într-o zi importantă pentru spiritualitatea românească, ziua în care sărbătorim Mărţişorul, element intrat în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, zi în care cei care vor primi acest titlu onorific de ‘Tezaur Uman Viu’ au venit să primească, în mod oficial, recunoştinţa autorităţilor române pentru faptul că se dovedesc a fi adevăraţi păstrători ai spiritului românesc, oameni care au moştenit şi au transmis mai departe o parte din spiritualitatea neamului nostru. Este îmbucurător faptul că astăzi avem prilejul de a fi alături de noi aceşti oameni minunaţi şi iată că majoritatea dintre ei au venit îmbrăcaţi în costumul tradiţional adevărat, costumul ce reprezintă neamul nostru românesc din zonele pe care dumnealor le reprezintă. Să le mulţumim pentru faptul că reuşesc să ţină aprinsă flacăra spiritului românesc, al tradiţiei neamului nostru care iată fac parte din sufletul poporului român”, a spus Alexandru Pugna.
Titlul de „Tezaure Umane Vii” au fost primite de Mariana Gligor, tulnicăreasă din Câmpeni, judeţul Alba, laureată în anul 2015, Teodora Purja, rapsod popular dins atul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Moise Gavra, meşter cojocar din Vărzarii de Jos, judeţul Bihor, Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din satul Chircari, judeţul Vrancea, Szoke Tibor, meşter dogar din satul Harale, judeţul Covasna, Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Nereju, judeţul Vrancea, Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău, Iosif Iepure, păstrător al obiceiului „Junii din Şcheii Braşovului”, municipiul Braşov, judeţul Braşov, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva, judeţul Hunedoara, Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor din comuna Conrăţelu, judeţul Olt, Rafila Moldovan, rapsod popular din satul Idicel Pădure, judeţul Mureş, Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Corbu, judeţul Olt, şi Domnica Trop, rapsod popular din comuna Isverna, judeţul Mehedinţi, laureată în 2015.
Titlul de „Tezaur Uman Viu” i-a fost decernat şi lui Augustin Pal, meşter în ceramică din Corun, judeţul Harghita. Distincţia i-a fost înmânată fiicei meşterului, deoarece acesta a decedat.
La finalul evenimentului, în holul MCIN a fost vernisată o expoziţie cu obiecte meşteşugăreşti realizate de laureaţii programului.
Gala „Tezaure Umane Vii” a fost organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
AGERPRES
