Mărțișorul reprezintă un simbol al primăverii, anotiompul cel mai îndrăgit al anului. Deși este un mic obiect, fără o valoare materială deosebită, el prezintă o semnificație sentimentală importantă, fiind oferit în prima zi a lunii martie persoanelor dragi de sex feminin, cunoștințelor apropiate ca să le aducă noroc și sănătate. Mărțișorul se poartă în piept sau agățat de încheietura mâinii.
Unii specialiști afirmă că acest simbol are origini daco-tracice, dar prezintă și anumite influențe romane. Tradiția Mărțișorului este legată de sărbătorirea Anului Nou, care începea în Antichitate la 1 martie. Strămoșii noștri ofereau mamelor, soțiilor și fiicelor acest mic dar însoțit de urări de bine, sănătate și bucurii.
Datina s-a păstrat din vechime, fetele şi femeile tinere considerînd drept mesaje de afecțiune în parg de primăvară felurite podoabe și obiecte simbolice precum anumite monede de aur și argint, figurine din lemn, lut, pâslă, pene, scoici pe care le atârnau la gât ori le purtau la încheietura mâinii stângi, fiind aducătoare de fericire. Abia mult mai târziu au apărut mărţişoarele apropiate cu cele din zilele noastre, prinse cu un şnur format din două fire împletite în nuanţe de alb şi roşu.
Cum Mărțișorul este un obicei popular foarte vechi, în anul 2017 a fost înregistrat de către UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma demersurilor făcute de România, Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova, țări în care această datină există de multă vreme.
Semnificaţia celor două culori se referă la faptul că firele îngemănate de care atârnă Măţişorul însemnă Iubirea (roşul) şi Divinitatea (albul). În zilele noastre cei tineri nu mai meditează la asemenea simboluri, considerând că important este gestul oferirii persoanei iubite în prag de primăvară a unui mic dar, însoţit de un buchet de ghiocei.
Odinioară se purta drept talisman o monedă de argint găurită, prinsă de încheietura mâinii cu două fire de lână de culoare roşie şi albă. Astăzi mărţişoarele sunt, de regulă, obiecte nepretenţioase confecţionate manual din fetru, piele, lemn, mărgele, carton colorat, dar şi din…plastic, alamă, sticlă – funcţie de calitate şi preţ! Există, fireşte, şi miniaturi realizate de artişti plastici din materiale texile speciale, lemn ori ceramică. Fireşte, pentru cei cu dare de mână se fac măţişoare şi din metale preţioase – aur şi argint.
Simbolistica abordată se referă la teme clasice legate de noroc, precum trifoi cu patru foi, mici potcoave, coşari, dar şi figurine zoomorfe, multe inimioare ori ghiocei. Aceste daruri specifice, nu ca valoare, ci având încărcătură afectivă, se poartă în prezent numai o zi sau două ca pe nişte amulete, deşi conform tradiţiei străbune ar trebui etalate trei-patru săptămâni.
Ziua de 1 Martie, are nu mai puţin de trei semnificaţii. Pe de-o parte reprezintă sărbătoarea Mărţişorului, în al doilea rând putem vorbi de începerea din punct de vedere calendaristic al celui mai frumos anotimp – primăvara – şi în al treilea rând ne vom raporta la vechiul sistem de popular de măsurare a timpului ce marca odinioară începutul Anului Nou .
Bun-venit…Primăvară !
Unul dintre obiceiurile populare foarte îndrăgite, păstrate până în ziua de azi vizează alegerea în acest interval a unei „Babe”. Adică o zi anume între 1-9 martie.
Tradiţia spune că după cum va fi vremea în ziua aleasă, aşa va fi şi norocul persoanei respective în acel an. De asemenea, mulţi oameni de la ţară obişnuiesc să prognozeze vremea pentru cele patru anotimpuri în funcţie de capriciile meteo ale „Babelor”.
Nenea Ghiţă Boriceanu, din Barcani, nu a dat greş aproape niciodată cu previziunile sale, fiind poreclit în glumă de unii consăteni “Meteorologul”, pentru acurateţea predicţiilor sale.
Mulţi săteni, dar şi oameni de la oraş deprinşi cu tradiţiile îşi vor alege începând de azi până de Sfinţii Mucenici, adică pe 9 martie, câte o zi anume, drept “Babă” a lor. După cum se va prezenta clima în ziua cu pricina, senină ori neguroasă, se spune că la fel vor fi şi stările sale sufleteşti până la finele anului.
Să-i spunem Bun Venit frumoasei, dar capricioasei Primăveri!
Horia C. Deliu
