Nașterea Maicii Domnului este prima Mare Sărbătoare din cursul Anului bisericesc care a început la 1 septembrie, fiind prăznuită pe dată de 8 septembrie.    Evenimentul este cunoscut în popor și ca Sfânta Maria Mică, reprezentând o zi de Sărbătoare creștină prin care este venerată Nașterea Fecioarei Maria, Maica lui Iisus. 

Data a fost fixată în a opta zi din Anul bisericesc, pentru că cifra simbolizează Viața fără de sfârșit. Datorita ei, Fiul cel Veșnic al lui Dumnezeu s-a întrupat, a biruit moartea și a dăruit oamenilor Viața Veșnică în Împărația Cerurilor.

      

Potrivit Bibliei, în această zi de opt Răpciune s-a născut Fecioara Maria, din părinții Ioachim și Ana, oameni cu credință în Dumnezeu. Numai că ajunși la bătrânețe fără să aibă copii erau blamați de comunitate. Ca atare au început să se roage la Duhul Sfânt să nu îi lase fără urmași. Absența copiilor era considerată în vremurile acelea îndepărtate un blestem din partea lui Dumnezeu, iar lumea de rând îi ironiza pe cei aflați într-o asemenea situație.

Și totuși, cei doi nu s-au răzvrătit, nici nu au renunțat la viață lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi și nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.

Tradiția spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfă lor, numindu-i „blestemați”.
Își doreau un copil și, pentru că evreii fără urmași nu aveau voie să aducă jertfe la Templu, Ioachim s-a retras în pustiu timp de 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce Ana i-a promis lui Dumnezeu că dacă îi va dărui un fiu, îi va da să slujească în Biserică.
În cele din urmă Arhanghelul Gavril a fost cel care a anunțat venirea pe lume a Fecioarei. Ioachim a aflat primul, după care a fost anunțată și Ana, căreia i s-a spus că trebuie să pună fetei numele Maria care, în traducere simbolică, înseamnă “Spuma mării”.

    Această zi marchează în calendarul arhaic o seamă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, dintre care unele încă se mai respectă în anumite sate româneşti. Câteva dintre ele ne-au fost relatate chiar  de o…sărbătorită, d-na Maria,o septuagenară din Vâlcele, care aşa le-a apucat de la părinţii şi bunicii domniei sale, ducându-le mai departe.

Fiind Sărbătoare religioasă importantă nu se fac treburi gospodăreşti deosebite, precum spălatul rufelor, a geamurilor, în general, curăţenia casei. Totodată, azi nu e permis cusutul, călcatul, dărăcitul, interdicții de care gospodinele țin seamă dacă nu doresc să atragă răul asupra familiei!

Femeile care doresc să aibă copii trebuie să meargă la Slujba din biserică, să se închine la icoana Maicii Domnului, rugându-se smerit pentru fertilitate, precum au făcut Sfinţii Părinţii Ioachim şi Ana. După ce ies de la biserică credincioşii pot ofer de sufletul morților ceva de pomană sărmanilor, mai ales fructe de sezon – struguri şi prune.

De altminteri, de Sărbătoarea Sfintei Marii Mici, ca şi cu lte prilejuri de acest fel,  în locuinţa oricărui creștin trebuie să ardă o candelă la icoană. Se crede că astfel acea casă va fi protejată împotriva necazurilor de orice fel, iar Maica Domnului va aduce pace, înţelegere şi zile bune.


    În jur de două milioane de români îşi aniversea Onomastica

 

Din nou aveam de-a face cu o zi în care foarte mulţi conaţionali îşi vor serba Onomastica. Se pare că este vorba de cca. două milioane de români, majoritatea fiind de sex feminin, cum este şi normal. Cele mai multe prenume sunt Maria, urmate de  Mariana, Mia şi Mărioara. Dar sunt şi circa de 350.000 de bărbaţi cu nume derivate,  majoritatea purtând prenumele de Marian sau Marin.

…Şi aşa cum am procedat de fiecare dată în asemenea ocazii deosebite, le  adresăm urarea de „La Mulţi Ani!” tuturor sărbătoriţilor!

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail