De aproape un deceniu și jumătate pe data de 15 ianuarie asociem firesc naşterea lui Mihai Eminescu cu Ziua Culturii Naționale. Forurile centrale au decis în anul 2010 să cinstim acest eveniment aidoma altor nații ce îşi omagiază cărturarii celebri, scriitori intraţi în conştiinţa universală, precum Miguel de Cervantes (în Spania) sau lui Luís de Camões (în Portugalia).
„Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci”, spunea pe drept cuvânt cărturarul Tudor Vianu.
Genialul Poet Național a scris nu doar versuri, ci şi proză, a făcut gazetărie, a efectuat traduceri, prelucrări şi adaptări, a avut proiecte dramatice, a creionat chiar şi o schiţă a gramaticii sanscrite, un dicţionar de rime. Toate acestea compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de gândirea antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filosofia buddhistă.
Opereta „Crai Nou” revine în atenția publicului
Sâmbătă, 14 ianuarie 2023, de la ora 18.30, la Opera Brașov sărbătorește Ziua Culturii Naționale prin programarea unui spectacol românesc: „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu.
Brașovul este legat inseparabil de marele muzician român care a locuit aici între anii 1881 – 1883, și-a desfășurat activitatea ca dirijor al corului Bisericii „Sf. Nicolae” din Schei și al Reuniunii române de gimnastică şi cântări și, așa cum afirmă specialiștii, a avut cea mai prolifică perioadă de creație din viața sa artistică. Tot la Brașov, Ciprian Porumbescu a înregistrat imensul succes al punerii în scenă a Primei operete românești, compusă de el, „Crai Nou”, având la bază textul piesei poetului Vasile Alecsandri. Prima reprezentație a avut loc pe 27 februarie 1882, însuși compozitorul aflîndu-se la pupitrul dirijoral, în Sala Festivă a Gimnaziului Român (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), prestigios lăcaș de învățământ. Succesul de care s-a bucurat spectacolului a condus la programarea chiar a doua zi, pe 28 februarie 1882, a încă unei reprezentații.
Opereta îmbină veselia cu poezia într-o atmosferă românească extrem de tonică și dezvoltă un mit popular care spune că Luna Nouă poate aduce fericirea celor îndrăgostiți, ne-a informat Cecilia Maria Toma. Partitura operetei „Crai Nou”, compusă în perioada în care curentul muzical al școlilor naționale era în plin avânt, conturează personaje în care spiritualitatea românească se regăsește pe deplin. Poezia cuplului Anica-Leonaș se echilibrează cu vigoarea perechii Dochița-Bujor. Comicul de situație și de limbaj se datorează rolurilor de compoziție Moș Corbu și Ispravnicul relevându-se prin ei un umor stenic. Montarea actuală a operetei „Crai Nou”, ce datează din 2018, dorește să îmbine atmosferă extrem de tonică a vechiului sat românesc exprimată prin ritmurile cântecelor populare și horelor cu zona de mister și inefabil existentă în poezia „Crai Nou” de Vasile Alecsandri. . Mitul Craiul Nou care împlinește dorurile și Sânzienele – ielele cele bune cu puteri magice ce se prin în horă la lumina Lunii – sunt înfățișate prin două momente muzicale nou-introduse în desfășurarea spectacolului („Balada” și „Rapsodia română”), întregindu-se astfel paleta componistică a lui Ciprian Porumbescu.
În distribuție figurează Anica – Nicoleta Chirilă, Leonaș – Mihai Irimia, Bujor – Valentin Marele, Dochița – Asineta Răducan, Moș Corbu – Marian Rește, Ispravnicul – Lorand Cristian. Soliști balet sunt Mihaela Pop și Dorin Mirea. Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mircea Holiartoc. Regia artistică este semnată de Anda TabacaruActuala montare a operetei „Crai Nou” poartă semnătura regizorală a Andei Tabacaru, familiarizată cu acest titlu încă din copilărie prin cronici, afișe și fotografii de la bunica ei, mezzosoprana Eliza Manug-Tabacaru, cea care a interpretat rolul Dochiței. Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal. Coregrafia: Nermina Damian. Asistent coregrafie: Ramona Mezei. Regie scenă: Dan Antipa. Opera Brașov a montat pentru prima oară opereta „Crai Nou” prezentând-o în același spectacol cu lucrarea „La șezătoare” de Tiberiu Brediceanu pe 4 decembrie 1957, în regia Stelei Fericeanu.Opereta a fost reluată apoi și în anii 70, purtând semnătura regizorală a regretatei Carmen Dobrescu, avându-l la pupitrul dirijoral pe Lucian Gropșianu. Coregrafia a fost concepută de Alexa Mezincescu, iar de pregătirea corului s-a ocupat Vlad Sava.
Evenimentul amintit se desfășoară cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei municipiului Brașov.
Filarmonica Brașov prezintă un Concert inedit
Filarmonica Brașov începe anul 2023 cu un Concert inedit pe care îl dedică Zilei Culturii Naționale, programat să aibă loc duminică, 15 ianuarie a.c. de la ora 19.00 Va fi un moment muzical aparte, care aduce la Sala Patria muzica din îndrăgitele filme „Veronica” și „Mama”, ne-a transmis Iosif Trif. Pe scenă vor urca membrii Orchestrei simfonice împreună cu Corul de copii și tineret „Symbol – Jean Lupu” al Patriarhiei Române. La pupitrul dirijoral se va afla mai vechea noastră cunoștință, prof. Leonard Boga, care a păstorit o vreme Corul Operei brașovene. Ansamblul micilor artiști bucureșteni este pregătit de Luminiţa Guţanu Stoian. Solistele serii sunt Maria Cazacu, Maria Nistor și Filoteea Chiriac.
Programul concertului cuprinde melodii cunoscute de pe coloana sonoră a celor două pelicule menționate, piese orchestrate de Ioan Dobrinescu şi Eugen Dan Drăgoi.
Filmul „Veronica” din 1972, regizat de Elisabeta Bostan, poate fi considerat o capodoperă a cinematografiei românești din acea perioadă dedicată micilor cinefili, avându-i în distribuție pe drăgălașa Lulu Mihăescu și marele actor de comedie, regretatul Dem Rădulescu. Pe generic figurează, de asemenea, celebra solistă de muzică ușoară Margareta Pâslaru, stabilită de mulți ani în Statele Unite. „Mama” este o producție din 1977, tot în regia Elisabetei Bostan, ce se bazează pe basmele „Lupul și cei șapte iezi” de Frații Grimm și „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, reprezentând un alt film de colecție ce a marcat copilăria multor oameni maturi din ziua de azi. Unii dintre ei își vor aduce aminte cu nostalgie de copilăria lor reascultând aceste melodii candide, mici șlagăre care îi vor încânta cu siguranță și pe copiii din generația de azi. Ziua Culturii Naționale constituie o oportunitate de a ne omagia înaintașii valoroși, de a ne cinsti așa cum se cuvine valorile actuale.
Horia C. Deliu
