Aproximativ 300 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Casa de Cultură din Ditrău, pentru a discuta nemulţumirile legate de venirea în localitate a celor doi muncitori sri-lankezi, angajaţi la o fabrică de pâine.
La începutul şedinţei, primarul Puskás Elemér, cel care a moderat discuţiile şi la iniţiativa căruia s-a organizat această întâlnire, s-a adresat oamenilor şi i-a îndemnat să se roage, iar cei prezenţi, alături de preotul catolic Bírók Károly, au rostit „Tatăl Nostru”.
Foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES FOTO
După acest moment, primarul a fost atât de emoţionat încât a început să plângă şi a fost nevoie ca altcineva să preia, pentru scurt timp, microfonul. Avea să mărturisească, la finalul dezbaterii, că este ziua lui şi că s-a emoţionat când i-a văzut pe localnici rugându-se, dar şi pentru că spera ca totul să se termine în linişte.
„Plânge numai omul care are inimă”, îl încurajează un localnic, în aplauzele celorlalţi.
Peste 20 de persoane s-au înscris la cuvânt, unii solicitând să vorbească de mai multe ori, iar majoritatea luărilor de poziţie, timp de mai bine de două ore, au făcut referire la faptul că patronul brutăriei nu le oferă muncitorilor salarii decente şi că atitudinea lui faţă de angajaţi lasă de dorit.
Unii dintre vorbitori au spus că au lucrat la respectiva fabrică şi şi-au povestit experienţele personale, susţinând că munceau mult mai multe ore decât erau pontaţi, că nu li se plăteau orele suplimentare sau că patronul s-ar fi purtat cu ei ca şi cum ar fi fost sclavi.
„Am lucrat patru ani la fabrică. Nu găseşte (patronul – n.r.) lucrători pentru că nu sunt trataţi ca oameni, nu sunt plătiţi, nu plăteşte ore suplimentare. (…) Mi-am pierdut sănătatea din cauza orelor suplimentare, am fost luată cu ambulanţa. Eu am lucrat şi 22 ore, e păcat că nimeni nu vorbeşte despre asta.”, afirmă o localnică.
Iar primarul îi încurajează pe oameni să spună tot ceea ce au pe suflet, pentru ca „problema să nu fie prezentată dintr-o altă perspectivă”.
De la microfon se adresează oamenilor şi preotul catolic Bírók Károly, cel în jurul căruia s-au adunat miercuri oamenii şi au mers la sediul primăriei, afirmând că nu au nevoie de migranţi în sat şi că nu vor să li se impună o altă cultură.
De această dată, preotul face referire doar la nemulţumirile oamenilor faţă de patronul brutăriei şi roagă mass-media să relateze corect, punctând că nimeni vrea să se certe, ci doar să rezolve problemele.
„Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Noi nu suntem apreciaţi, iar ei sunt supraevaluaţi şi acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”, a spus preotul catolic Bíró Károly.
Foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES FOTO
De la microfon s-au auzit şi nemulţumiri legate de faptul că localnicii au fost catalogaţi ca fiind rasişti, unii vorbitori susţinând că ar trebui ca cei care au făcut aceste afirmaţii să-şi ceară scuze.
De asemenea, oamenii i-au luat apărarea preotului Bíró Károly, despre care Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia a spus că s-a implicat într-un conflict care îi depăşeşte competenţele, susţinând că ei l-au rugat să-i reprezinte şi că acesta nu are nicio vină.
Chiar dacă cei mai mulţi vorbitori au acuzat condiţiile grele de muncă de la fabrică, faptul că salariile nu sunt suficient de mari sau că patronul nu se poartă frumos cu angajaţii, au fost şi două persoane care s-au referit la cei doi muncitori sri-lankezi, de la care a izbucnit acest conflict în comunitate.
„Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri- lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi a nepoţilor noştri”, afirmă o femeie.
O poziţie asemănătoare a avut şi un tânăr, care a susţinut că nu are o problemă cu cei doi sri-lankezi, ci că va fi o problemă „dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”, iar un domn a spus că „nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine”.
Un alt posibil pericol semnalat de o femeie în vârstă, care spune că a lucrat peste 30 ani în microbiologie, este cel legat de faptul că în sat ar putea fi adus coronavirusul de către muncitorii din Nepal, care ar urma să fie angajaţi la brutărie.
„Vreau să atrag atenţia asupra pericolului răspândirii virusului, pentru că toţi oamenii vin acasă de unde este focarul virusului. Şi el (patronal fabricii – n.r.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”, a spus femeia.
Foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES FOTO
Tot ea a dat asigurări că în acest caz nu este vorba de rasism, chiar dacă mai sunt „un om sau doi care sunt puţin duşi de cap”, ci de faptul că patronul se poartă cu angajaţii foarte urât.
„Ne-am adunat pentru că oamenii sunt foarte nemulţumiţi că există brutăria asta în comună, clădită din bani europeni şi patronul (…) nu dă salariu decent, muncesc foarte mult, câteodată şi 24 ore, dacă sunt bolnavi nu ia în considerare, asta am auzit de la oameni şi se poartă foarte urât. Eu cu câinii, acasă, nu mă port aşa, să ştiţi, cum se poartă el cu oamenii de aici şi de asta nu găseşte oameni care să lucreze la el”, a susţinut localnica.
La şedinţă a participat şi deputatul UDMR Bende Sandor din zona Gheorgheni, unde se află satul Ditrău, acesta declarând presei că situaţia s-a detensionat şi că a fost generată de conflictul comunităţii cu patronul fabricii de pâine.
„În şedinţa de astăzi, în cele mai bine de două ore petrecute aici, eu nu am observat tendinţe xenofobe, am observat mai mult un conflict între comunitate şi fabrica de pâine. Deci, aici s-a învârtit totul. Cei mai mulţi dintre oamenii care au luat cuvântul au venit cu probleme personale vis-a-vis de conducerea fabricii de pâine. Cât despre tendinţele xenofobe, ştiţi foarte bine că UDMR condamnă orice formă de xenofobie, de rasism şi cred că nu este nici comunitatea din Ditrău, nu putem să-i numim că sunt xenofobi sau rasişti, sunt oameni creştini, foarte buni catolici, aţi văzut că au probabil cea mai mare biserică catolică, învăţăturile bisericii nu duc la xenofobie. Deci, nu putem să spunem asta. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Cred că a fost şi o problemă de comunicare. Problemele dintre comunitate şi fabrica de pâine s-au rezumat la cei doi muncitori, angajaţii din Sri-Lanka. Eu aşa am observat astăzi că spiritele încet-încet se vor aşeza la locul lor şi nu cred că se va mai continua”, a spus Bende Sandor.
Întrebat de ce nu a reacţionat când unul dintre vorbitori a făcut referire la culoarea pielii muncitorilor, deputatul UDMR a spus că nu este de acord cu declaraţia, dar că şedinţa avea rolul să aplaneze conflictul, nu să ducă la un dialog în contradictoriu între cei prezenţi.
Chiar dacă localnicii susţin acum că nu ar avea o problemă cu cei doi brutari sri-lankezi, la finalul şedinţei tot aceştia par a fi cei sancţionaţi.
Patronii fabricii de pâine din Ditrău, cea mai mare din Bazinul Gheorgheni, nu au participat la forum, în ciuda faptului că prezenţa lor a fost solicitată insistent de cei prezenţi, dar au trimis comunităţii o scrisoare în care, printre altele, şi-au cerut scuze pentru că nu i-au anunţat din timp pe localnici că vor aduce angajaţi străini.
De asemenea, patronii au anunţat că îi vor muta pe cei doi muncitori într-o altă etapă a procesului de producţie, directoarea fabricii de pâine, Köllő Katalin, declarând ulterior presei că a primit mai multe semnale de la localnici legate de faptul că nu ar avea o problemă cu muncitorii sri-lankezi, dar nu vor să atingă pâinea.
Foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES FOTO
„Propunerea noastră a fost ca cei doi brutari calificaţi să fie cuprinşi într-o altă etapă a producţiei şi deocamdată să ne ajute lângă cuptoare, iar ceilalţi cinci brutari cu care am făcut contracte nu vor fi aduşi decât dacă în următoarele şase luni nu vom putea să angajăm cinci brutari calificaţi dintre localnicii noştri (…). Principala problemă este că ei (localnicii – n.r.) nu vor să accepte ca oameni dintr-o altă cultură să facă pâinea lor. De foarte multe ori au atacat faptul că ei nu au probleme cu persoanele respective, dar, totuşi, să nu atingă pâinea lor, a noastră”, a declarat Köllő Katalin.
Aceasta a punctat faptul că scuzele adresate localnicilor vizează faptul că nu i-au informat din timp că vor veni angajaţi din Sri Lanka, adăugând că firma nu va renunţa la cei doi angajaţi.
Köllő Katalin a adăugat că cei doi muncitori au aflat din presă despre scandalul în mijlocul căruia se află şi că sunt foarte trişti, iar unul dintre ei chiar a plâns.
„Ieri, deja, Piumal a plâns, era foarte trist, a aflat de la ştiri că cea mai mare problemă este culoarea pielii lor”, a spus directoarea fabricii.
Răspunzând la acuzaţiile legate de condiţiile de muncă, de salarizare sau de comportamentul faţă de angajaţi, aceasta i-a invitat pe cei nemulţumiţi la discuţii, pentru a lămuri situaţia.
„Pentru cei care au probleme personale, poarta noastră este deschisă. Şi până cum a fost deschisă în fiecare zi, pot veni personal să lămurim situaţia şi cei care au fost prezenţi sunt angajaţi care au lucrat în urmă cu cinci-şase ani. În prezent, angajaţii noştri sunt mulţumiţi de munca lor, puteţi să-i întrebaţi pe ei”, a spus Köllő Katalin.
În legătură cu afirmaţiile potrivit cărora muncitorii ar fi fost pontaţi mai puţin decât au lucrat, aceasta i-a rugat să aducă dovezi.
„Îi rugăm să ne aducă dovezi că aşa s-a întâmplat. Doar în zilele de sărbători au lucrat peste program şi atunci au fost plătiţi pentru orele suplimentare. Au fost concediaţi doar angajaţii care nu-şi făceau treaba cum trebuia”, a mai spus Köllő Katalin.
Situaţia de la Ditrău nu pare nici pe departe rezolvată, chiar dacă primarul localităţii, Puskás Elemér, e mulţumit că oamenii s-au liniştit. El a spus că la finalul şedinţei s-a luat decizia să se trimită o petiţie patronului firmei, cu mai multe cerinţe din partea localnicilor.
„În primul rând, sunt bucuros că oamenii s-au liniştit, a ieşit din ei tot ceea ce au vrut să spună către firmă şi aşa ne-am înţeles că luni, cu nişte participanţi, vom face o petiţie către firmă cu cerinţele, pe care le vom preda, eu ca mediator, şi sperăm că se va rezolva această situaţie”, a spus Puskás Elemér.
Întrebat dacă cei doi sri-lankezi vor fi nevoiţi să părăsească comuna, acesta a spus că nu ştie, deocamdată, şi că speră că nu se va întâmpla acest lucru.
Foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES FOTO
„Vă rog frumos să mă lăsaţi să nu răspund acum, pentru că încă nu ştiu. Nu suntem rasişti, nu asta e problema. Acum nu ştiu să răspund la întrebare, dar sper că nu”, a spus primarul Puskás Elemér.
Situaţia din Ditrău a ajuns şi în atenţia Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, care a deschis un dosar penal pentru incitare la ură sau discriminare, după ce miercuri aproximativ 200 de localnici s-au adunat în faţa primăriei nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susţinând atunci că le este teamă ca la ei în comună să nu vină migranţi, care să le „impună cultura lor” şi să le pună în pericol siguranţa.
Între timp, localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din localitate, chiar dacă recunosc că e cea mai bună, fapt care a dus la scăderea profitului firmei cu 30%.
De asemenea, cei care vorbeau,în urmă cu câteva zile de pericolul venirii migranţilor, care să le impună cultura lor şi care vor atenta la siguranţa localnicilor, refuză acum să mai facă declaraţii în faţa presei şi sunt nemulţumiţi că imaginea satului a fost distrusă.
AGERPRES
