Standuri unde sunt prezentate inițiative românești de conservare sau reinterpretare a vechilor meșteșuguri pot fi vizitate, de miercuri până duminică, în curtea Muzeului Țăranului Român din Capitală, la Forumul Tradițiilor Creative.
Aflat la prima ediție, evenimentul reunește pasionați ai tradițiilor care au ales fie să dea acestora o dimensiune actuală, fie să facă eforturi de conservare. La standurile respective sunt prezentate proiecte dedicate tipului de cusături tradiționale, plantelor de leac, obiectelor din lemn realizate prin tehnici vechi, artei creștine, dar și o „Bancă de resurse genetice vegetale”. Inițiativele vizează limbaje artistice diferite — precum „Povești din calendar”, ce readuce în atenție istorii culese din folclor, Meșteshukar ButiQ — ce readuce la viață meșteșugul creării de bijuterii și obiecte decorative din cultura romă, sau zone ale țării — precum „Ecosistemul creativ Patzaichin”, dedicat în special regiunii Deltei Dunării.
În timpul evenimentului de cinci zile vor fi organizate și mese rotunde pe tema importanței tradițiilor.
Evenimentul are ca scop să „deschidă acest acces și spre lumea care are o legătură și cu industriile creative și cu economia și cu piața de muncă, de fapt, această relație care trebuie să devină organică, între lumea urbană și lumea rurală”, a afirmat managerul Muzeului Țăranului Român, Liliana Passima, la conferința de presă de deschidere a forumului.
La rândul său, Vincent Lambotte de la Reprezentanța Comisiei Europene la București, a precizat că evenimentul are și susținerea CE, deoarece păstrarea tradiției este un aspect important.
Totuși, păstrarea tradiției nu înseamnă conservarea strictă a vechiului, a arătat antropologul Vintilă Mihăilescu, el amintind o replică a lui Andrei Pleșu, de la deschiderea oficială a Muzeului Țăranului Român: „Aici se experimentează cu ceva vechi”. „Important este ce facem cu acel vechi”, a spus Mihăilescu.
La evenimentul de deschidere a forumului, Ivan Patzaichin a vorbit despre proiectul de a conserva tradițiile și meșteșugurile din Deltă.
„Am pornit cu gândul că vom face lucruri frumoase și ne-am trezit că avem peste 100 de specialiști care au contribuit, care au adăugat ceva la proiectele noastre”, a povestit acesta. El a vorbit despre îmbinarea de nou și vechi, în eforturile de conservare. „Foarte multă lume se gândește că trebuie să te întorci înapoi cu 100 de ani, dar lucrul acesta se poate face mult mai modern, poți să vii cu nou, păstrezi tradiția, dar vii și cu ceva nou, așa cum (…) am reușit că creăm această canotcă, ce păstrează tradiția, este o lotcă, are aceeași alură, formă, tot, dar este mult mai ușoară”, a subliniat el.
AGERPRES
