În fiecare an la 40 de zile de la Sfintele Paști credincioșii sărbătoresc Înalțarea Domnului sau Ispasul, cum se mai spune în popor. De asemenea, tot acum sunt venerați Eroii Neamului.
Înălţarea la Cer constituie unul dintre cele 12 Prazince Împărăteşti, închinătorii venerând momentul în care Domnul nostru, Iisus Hristos, s-a Ridicat la Cer în prezenta apostolilor, dar şi a altor creştini, de față fiind şi un personaj devenit mai târziu celebru, pe nume Ispas.Timp de patruzeci de zile după Înviere, isus Hristos a rămas alături de ucenicii săi, pregătindu-i să devină propovăduitorii Evangheliei în lumea largă. Când s-a Înălţat la Cer a promis tuturor celor ce credeau în El, că le va trimite Duhul Adevărului, care avea să se pogoare de Rusalii asupra ucenicilor după zece zile.
Azi, când sunt cinstite cele trei evenimente, datina spune că după Slujba de la biserică, oamenii sunt invitaţi să petreacă, să fie fericiţi împreună cu familia. În unele zone se ţin nedei, petrecei populare, la care participă aproape toată suflarea aşezării.
Ispas se sune că a fost un personaj mitic, care a a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Cer. Era un om bun, iubit de cei din jurul său, fiindcă spunea adevărul, nu purta pică nimănui, iar veselia sa a ajuns proverbială, motiv pentru care credincioşii caută la rândul lor să-i urmeze pilda şi să fie bine dispuşi în această zi.
Ispas este prăznuit şi ca un patron al casei, apărător al familiei şi bunurilor din bătătură. Tradiţia impune ca de Ziua sa să nu se execute anumite treburi casnice: cusut, spălat rufe, curăţenie generală, tors, ţesut etc. În schimb, pot şi trebuie efectuate anumite ritualuri legate de cultul morţilor, de pomenirea celor plecaţi dintre noi, de evocarea fiinţelor dragi ce ne-au părăsit. Mormintele lor se împodobesc cu flori şi frunze verzi, iar oamenilor sărmani li se dă la poarta cimitirului câte ceva de mâncare sau de îmbrăcat.
Bătrânii încă îşi mai amintesc de anumite practici din magia populară, legate de farmece, superstiţii, deochi, blesteme şi aşa mai departe. Pe vremuri se credea că sufletele unor morţi rămâneau slobode pe Pământ, transformându-se în strigoi, speriind copiii şi provocând necazuri necredincioşilor.
Femeile de la ţară practicau pe timpuri felurite ritualurile magice: culegeau şi sfinţeau plante şi ierburi (leuştean, paltin, alun, nuc), rosteau descântece, având convingerea că “buruienile” amintite posedă puteri secrete care o să le apere, pe ele şi famiile lor, de… strigoi!
După ce vin de la biserică, unii săteni în frunte cu preotul iau parte la procesiunea de sfinţire a recoltelor. La plecare se iau câteva spice verzi de grâu şi se împodobesc cu ele pridvorul caselor.
Creştinii se salută până la Rusalii cu formula „Hristos s-a Înălţat” şi se răspunde, „Adevărat s-a Înălţat”.
Praznic de Pomenire a Eroilor
De ziua Înălțării Domnului, Biserica Ortodoxă Română face Praznic de Pomenire a Eroilor, măsură adoptată după Revoluţia din 1989. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001 s-a decis, de Înălţare, cinstirea Eroilor Neamului.Totodată, şi Legea 379/2003 privind Regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat ca a patruzecea zi de la Sfintele Paşti să fie socotită Ziua Eroilor, o Sărbătoare de suflet şi simţire patriotică a poporului român. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe aceşti bravi fii ai Neamului!
Ca atare, în toate lăcașurile de cult din țară și din străinatate ale BOR sunt pomeniți ostașii și luptătorii români din toate timpurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, dar și în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămosești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. După Sfânta Liturghie vor fi oficiate Slujbe de Pomenire și la cimitirele, troițele și monumentele dedicate cinstirii Eroilor Neamului. Slavă lor!
Horia C. Deliu
