Prof. univ.dr. Corneliu Ioan Bucur, fost director al Muzeului ASTRA din Sibiu timp de aproape două decenii,  a încetat din viață joi, 3 martie a.c. Prin bogata sa activitate științifică, didactică, cultural și civică, a fost una dintre personalitățile remarcabile ale Sibiului și nu numai.

În mesajul foștilor săi colegi și colaboratori de la Muzeul ASTRA, se menționează:

„Este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru tot ceea ce înseamnă cultură, tradiții și identitate națională!

Profesorul univ.dr. Corneliu Bucur s-a născut la 25 aprilie 1942, în Mediaș, și a urmat cursurile Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Istoria Veche a României. După absolvire a lucrat ca supraveghetor la Secţia de Artă Populară a Muzeului Brukenthal, după care a fost promovat ca muzeograf şi muzeograf principal, şef de secţie. De la 1 august 1969 preia conducerea Muzeului Tehnicii Populare. A fost director general din 1992 până în 2009 la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” Sibiu, devenit, prin strădaniile sale, Complexul Naţional Muzeal ASTRA în anul 2001.

De asemenea, prof. univ. dr. Corneliu Bucur a avut o strălucită carieră didactică în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Totodată a fost membru în numeroase comisii naţionale şi internaţionale de antropologie, etnografie şi folclor și a obţinut titlul de Doctor în istoria culturii cu teza „Introducere la istoria civilizaţiei tehnice populare din România” (1981). O recunoaștere internațională a activității sale muzeale o constituie obținerea premiului EMYA (European Museum of the Year Award), în anul 1993.

Corneliu Ioan Bucur a fost o personalitate de tip enciclopedic, un savant patriot,  care și-a pus viața în slujba culturii și științei românești! Va rămâne veșnic legat de Muzeul ASTRA prin ridicarea lui la nivelul muzeelor europene de profil, dar și prin activitatea sa desfășuată în calitate de senator în Parlamentul României și membru în conducerea administrației publice locale.”

 

Profesorul Corneliu Bucur a făcut parte din galeria cărturarilor români contemporani care  a sprijinit, cu profesionalismul și prestigiul său, prezervarea și afirmarea culturii românești din Arcul Intracarpatic.

În calitate de director general al Muzeului ASTRA din Sibiu, de senator, profesor universitar și recunoscut specialist și manager cultural, a  contribuit la înființarea și funcționarea instituțiilor  și asociațiilor  cultural-științifice românești din zonă: Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Centrul European de Studii Covasna Harghita, Centrul Cultural Miron Cristea, Liga Cultural Creștină Andrei Șaguna, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita ș.a.

A participat la principalele manifestări organizate de aceste instituții și asociații, conferințele sale fiind adevărate cursuri de înaltă ținută științifică. Au rămas antologice intervențiile  la cea de-a 93-a Adunare Generală a Asociațiunii ASTRA de la Sfântu Gheorghe din 1997, la simpozionul „Mari prietenii dintre oamenii de știință și cultură români și maghiari”, Balvanyos, 1998, sau cele din  programul Sesiunilor Naționale de Comunicări Științifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație” ș.a.

Timp de ani de zile, a înlesnit participarea muzeografilor din zonă la manifestările organizate de Muzeul ASTRA din Sibiu, inclusiv a tinerilor  cu preocupări artistice de la Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea Ciuc.

S-a preocupat să cuprindă problematica specifică din sud-estul Transilvaniei în proiectele de cercetare   elaborate la nivel  național și internațional. A încurajat tinerii cercetători preocupați de studiul istoriei și culturii românești din sud-estul Transilvaniei(a fost conducătorul științific   al  doctorandului Dorel Marc).

Bun  cunoscător al realităților multietnice și pluriconfesionale din zona noastră, profesorul Bucur a fost un mare prieten al românilor numeric minoritari din județele Covasna și Harghita, așa cum au procedat  ierarhii și teologii  cărturari sibieni de-a lungul istoriei: Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna,ierarhii Miron  Cristea, Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Antonie Plămădeală, Serafim Joantă, Laurențiu Streza, preoții Mircea Păcurariu, Ilie Moldovan, Gheorghe Papuc, Constantin Necula, Sebastian Moldovan, intelectualii astriștiOctavian Codru Tăslăuanu, Octavian Goga, Ana Grama, Dumitru Acu, Mihai Racovițan, Ioan Onuc Nemeș, Alexiu Tatu ș.a.

Pentru toate acestea, a fost răsplătit simbolic prin acordarea  premiului I.I. Russu pentru studiul istoriei și culturii românești din sud-estul Transilvaniei precum și cu alte diplome și medalii.

Profesorul Bucur s-a bucurat de aprecierea și prețuirea  ierarhilor  Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei: IPS Ioan, azi mitropolit al Banatului și a  PS Andrei, precum și  a muzeografilor, arhiviștilor, profesorilor, preoților și a tuturor iubitorilor de istorie și cultură românească din sud-estul Transilvaniei.

Cu tactul său pedagogic, ne-a încurajat și sprijinit atunci când ne-a fost greu, ne-a felicitat atunci când am obținut  primele performanțe oferind exemple de bună practică, prin profesionalismul său recunoscut, inclusiv pe plan internațional, prin uriașa sa putere de muncă,  prin spiritul său creator și patriotismul  său luminat.

Dumnezeu să îl odihnească în pace, iar pe noi să ne întărească pentru a-i cinsti memoria așa cum se cuvine.

 

Dr. Ioan Lăcătușu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail