Când spunem TRADIȚIE vorbim despre „Moștenire de obiceiuri, credințe, datini etc. care se transmit prin viu grai, mai rar prin scris, din generație în generație, constituind o trăsătură specifică a unui popor sau a unui grup social.” –potrivit DEX.
Dacă vorbim despre tradiționalul BAL AL PORTULUI POPULAR de la Sita Buzăului, care a ajuns la a VIII-a ediție și a avut loc sâmbătă, 22 februarie 2020, în fața ochilor ni se înfățișează Sala Căminului Cultural din localitate ce a luat forma luminii și bucuriei emanate din sufletele sutelor de participanți de toate vârstele, îmbrăcați în frumoase costume populare, care au arătat prin cântec și dans, și de această dată, că TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI NU VOR PIERI, NICIODATĂ!!!
Am avut bucuria să fiu prezentă la șase din cele opt ediții ale acestei sărbători a comunității, „ devenit cel mai mare eveniment cultural din Sita Buzăului” după cum spunea Daniel Neagoe, președintele Asociației „Datini Sitene”, așa încât pot spune că am văzut cu ochii mei cum Balul Portului Popular „a crescut frumos”, dar mai ales am simțit cu sufletul meu toată emoția și bucuria pe care a trăit-o fiecare participant, de la mic, la mare, iar pentru asta îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat șansa să fiu părtașă la toată această trăire românească pe care nu o întâlnești, după cum spun unii, în orice colț de țară.
Portul românesc nu va dispărea niciodată atât timp cât noi ne simțim bine dacă ne îmbrăcăm în straie tradiționale românești.
Sâmbătă, toți cei aproape 400 de români îmbrăcați în costume populare au fost întâmpinați cu zâmbete și cu cocarde tricolor date în dar de tineri din Ansamblul „Brâulețul” din Sita Buzăului. După ce toată lumea și-a găsit locul în sală, Daniel Neagoe, inițiatorul și, totodată, sufletul acestui eveniment organizat, potrivit tradiției, înainte de Lăsata Secului, s-a adresat celor prezenți spunând, printre altele:
„Chiar dacă unora dintre noi nu ne vine să credem, suntem la Sita Buzăului. De ce spun acest lucru? Văd printre Dvs foarte multe costume populare din diverse zone ale țării, atât din Moldova, până în Oltenia, am văzut ceva de Maramureș, avem acolo o doamnă din Bran și aș putea continua la nesfârșit. Emoțiile pe care mi le creați atunci când vă văd îmbrăcați în astfel de port sunt de nedescris! Vă mulțumesc pentru faptul că (…) ne-ați făcut onoarea să ne fiți alături de nou, și de fiecare dată îmi crește pulsul și bătăile inimii se simt în pieptul meu când vă văd așa de frumos îmbrăcați. Portul românesc nu va dispărea niciodată atât timp cât noi facem acest lucru, cât noi ne simțim bine dacă ne îmbrăcăm în straie tradiționale românești, cât noi începem ca acasă la noi să coasem ii după modele vechi de acum 100 de ani. Vă pot da nenumătate exemple, în sală, de persoane care și-au confecționat singure costumele –cu mânuțele lor și-au făcut iile, fotele, pantaloni, poate chiar și chimirele. Dacă acum 8-10 ani abia găseam 10-15 costume populare în Sita Buzăului, astăzi ne bucurăm de sute de costume populare.”
Daniel Neagoe a precizat că în buna organizare a fiecărei ediții a Balului Portului Popular a lucrat, în echipă, cu primarul, viceprimarii și consilierii locali din Sita Buzăului care „ încercă, atât cât se poate, ca lucrurile să ducă spre bine în localitatea noastră.” Totodată, acesta a adresat mulțumiri și tinerilor care fac parte din Ansamblul Brâulețul precum și familiilor acestora care i-au fost alături în toți cei opt ani de când se organizează această adevărată sărbătoare a tradiției românești, în comuna lor.
Zona Buzaielor, una dintre puținele oaze de românism adevărat care a mai rămas pe meleagurile noastre.
Mândru de tot ce vedea în jurul său, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica, a mărturisit că emoția pe care o simte în sufletul său, în acele momente în care îi vede pe siteni, alături de oaspeții sosiți din alte localități ale județului-Barcani, Întorsura Buzăului, Vâlcele, Sfântu Gheorghe, dar și din Măieruș, jud Brașov- îmbrăcați în frumoasele costume populare, este identică cu emoția pe care o trăiește „doar când merge la biserică.”
„Cu siguranță, toți cei prezenți în această sală trăiți emoția pe care eu o simt în sufletul meu doar când merg la biserică. Cu siguranță v-ați scos din lada de zeste a familiei costumul popular, iar în această seară nu o să ne bucurăm doar pentru că purtăm cu cinste și cu mândrie costumul popular, ci o să ne bucurăm și o să ne distrăm după melodiile vechi din zona Buzaielor, și mai ales din comuna Sita Buzăului. (…) Mă bucur nespus de mult că avem și oaspeți din alte localități, eu le urez un Bun venit! Mulțumesc consilierilor locali care au fost alături de noi în fiecare activitate pe care o desfășurăm în comuna Sita Buzăului.”- a spus primarul Nicolae Stoica.
Prezent la Balul Protului Popular, subprefectul județului Covasna, Cosmin Boricean, a menționat că prin prezența lui la acest eveniment simte că „a venit acasă”, deoarece și-a petrecut copilăria, adolescența și tinerețea pe aceste meleaguri. „Mă bucur că văd în sală mulți dintre prietenii mei (…), mă bucur că sunt în mijlocul dumneavoastră, mă bucur că am venit în această parte a județului Covasna, una dintre puținele oaze de românism adevărat care a mai rămas pe meleagurile noastre. ”- a spus subprefectul județului Covasna.
Cuvântul tradiție spune multe și dă nădejdi multe.
Părintele protopop Florin Tohănean, care este prezent de fiecare dată în mijlocul enoriașilor din Sita Buzăului, a precizat că cel mai mare câștig pentru întreaga comunitate siteană o reprezintă transmiterea tradițiilor de la „ tinerii cu barbă albă” către tinerii și copiii aduși de părinți la Balul Portului Popular.
„Împărtășesc aceeași bucurie sufetească pe care o simt în inimile frățiilor voastre prin participarea la acest eveniment care în Sita Buzăului deja a devenit o tradiție. Mă opresc asupra unor cuvinte pe care mi le aduc aminte acum, le-am citit în invitația pe care am primit-o din partea d-lui Primar: <<Datini străbune și Balul Portului Popular>>”, cuvinte care în sufletul fiecărui român și mai ales a celor care sunt prezenți în seara aceasta la a VIII-a edițe a Balului Portului Popular, de bună seamă că nasc o bucurie sufletească și nădejde care sunt specifice românului. Opt ani nu știu dacă sunt mulți sau puțini, dar sunt suficienți pentru a ne îndreptăți a spune că deja acest eveniment este o tradiție. Cuvântul tradiție spune multe și dă nădejdi multe. Timpul, atunci când trece peste vin, îi dă calități deosebite, este mai bun decât cel nou. Această vechime, acest timp care s-a scurs peste evenimentul Balului Portului Popular îi dă anumite calități pe care le onorăm. Peste noi, peste poporul acesta românesc au trecut, de-a lungul timpului, multe valuri, și nu numai de bucurie, dar poporul român a avut înțelepciunea de a le depăși, a trece peste ele și a rămâne ceea ce a fost, ceea ce este și astăzi și ceea ce va fi și în viitor, și nu cu sabia scoasă sau cu puterea sau cu forța, ci cu iubirea, cu înțelepciunea și cu nădejdea care au stat în tradiție, această tradiție pe care astăzi noi iată o aducem înaintea tinerilor. Românul a găsit întotdeauna o soluție pentru toate. Care este soluția pentru viitorul care ne așteaptă? Nu știu dacă mulți dintre noi vom mai apuca viitorul mai îndepărtat. Există și a găsit poorul român soluția: Uitați-vă, acum în sală nu suntem doar noi acești tineri cu barbă albă, de 70 de ani sau mai tineri ca vârstă, ci la acești copii pe care i-ați adus și mă bucur și vă felicit pe cei care v-ați adus copiii la acest eveniment. Spun ceea ce spune și Biserica: Aduceți-vă copii la Biserică! Pentru ce? Pentru că aceste imagini pe care le vedeți (tablourile cu participanții la edițiile anterioare ale balului-n.red) și care marchează timpul care s-a scurs de la prima ediție a Balului Portului Popular, să nu rămână doar niște imagini de arhivă, simbolice, ci să rămână ceea ce este și astăzi- uitați-vă, toți sunteți îmbrăcați în costumul popular-, să rămână legătura noastră cu realitatea, nu cu aduceri aminte, ci să fie aceeași haină care astăzi vă îmbracă și vă încălzește sufletul.”- a spus părintele protopop Florin Tohănean.
Pe cântece înterpretate de Formația Nini Călitu, toți cei prezenți s-au prins în hore sau au dansat dansuri specifice zonei, până aproape de zorii zilei. Am văzut mame și tați care dansau cu prunci în brațe, o bunică ce-și învăța nepoțica de câțiva anișori cum să joace „Învârtita”, copii de grădiniță sau de clase primare care nu s-au lăsat mai prejos decât ceilalți participanți la Bal, și au dansat alături de cei mari, oaspeți veniți din Brașov care nu se săturau să admire frumusețea costumelor și a dansurilor populare.
Dacă Maria, în vârstă de 4 ani, mi-a spus că Doamna de la Grădiniță a învățat-o să danseze, Sara, o fetiță mai mărișoară, în vârstă de 8 ani, mi-a spus că „ m-am uitat la ăștia mai mari, și am învățat și eu după ei”. Nu am avut cum să-i număr, dar cred că în jur de 30-40 de copii- bebeluși (cea mai mică participantă avea 6 luni) preșcolari și elevi de clase primare sau gimnaziale au fost prezenți la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului.
Niciodată nu am văzut atâta frumusețe la un loc, și mă bucur că tradiția se păstrează!
În pauzele în care nu am filmat sau pozat, am stat de vorbă cu câțiva participanți la Balul Portului Popular care mi-au spus: „E o atmosferă foarte faină; am aflat de organizarea acestui bal de la un fost coleg de muncă și am venit împreună cu el, aici. Am dansat și eu dansuri populare când eram mică și mai știu câțiva pași, dar puțini. Mie drag să privesc, e prima dată când văd atâta lume îmbrăcată în costum popular. Niciodată nu am văzut atâta frumusețe la un loc, și mă bucur că tradiția se păstrează!”- Ana-Maria, 25 ani, din Brașov; „ Eu sunt din Sita Buzăului, și am crescut odată cu balul. Am 23 de ani și dansez în Ansamblul Brâulețul din 2007, deci de 13 ani, și am dansat la toate edițiile Balului Portului Popular de la noi, la care toată lumea dansează. Sunt parteneri care s-au cunoscut în Ansamblu, s-au căsătorit, au copii și asteptăm noua generație de dansatori să vină din urmă. Evoluția Balului se poate vedea pe toate tablourile din sala Căminului Cultural, care sunt din ce în ce mai mari odată cu trecerea anilor.”- o tânăraă siteancă pe care am și uitat să o întreb cum se numește; „ Ne simțim foarte bine, ca între țărani, ca între oameni cu suflet care știu să se ajute, să se distreze împreună cu copiii, cu tinerii, pentru că tradițiile se transmit de la o generație la alta și vor rămâne și pe viitor, la țară, nu știu dacă și la oraș. Satul este sat, are alt suflet, de la sat ne tragem fiecare rădăcinile.”- un domn din Barcani, membru al Corului Bărbătesc „Pădurenii”.
Postate pe pagina de socializare a Mesageul de Covasna, filmulețe de la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului au strâns mii de aprecieri și de mesaje dintre am ales să public doar unul în care, zic eu, sintetizează în puține cuvinte ceea ce s-a petrecut sâmbătă, la Sita Buzăului: „Seara a fost cusută cu fir de borangic, pe plaiuri sitene, în paşi populari şi sentimente româneşti. Magie.”
***
Sâmbătă, 22 februarie, a.c., și în Voinești-Covasna a fost organizată a III-a ediție a Balului Portului Popular la care au participat peste 200 de persoane. Din păcate nu am avut posibilitatea de a ajunge și la acest eveniment dar ne-am înscris, deja, pentru ediția din 2021.
Maria Crețu-Graur
