Compania austriacă HS Timber Group, care deţine mai multe fabrici de prelucrarea a lemnului în România, respinge acuzaţiile privind implicarea sa în modificarea Codului Silvic.
„HS Timber Group respinge cu vehemenţă informaţiile tendenţioase vehiculate în spaţiul public, care prezintă acuzaţii false la adresa companiei privind implicarea în posibile modificări ale Codului Silvic. Unul dintre principiile de bază ale HS Timber Group este acela de a acţiona întotdeauna în conformitate cu toate legile şi reglementările în vigoare. Respectarea şi aplicarea legii sunt elemente cheie pentru a câştiga încrederea societăţii civile şi pentru a contribui la dezvoltarea industrială a ţării (…) HS Timber Group respectă legea şi reglementările în vigoare în ţările în care operează. Compania nu este o instituţie politică şi nu se implică din principiu în nicio acţiune politică. Compania are o politică deschisă a dialogului cu toate părţile interesate şi consideră critica constructivă drept o oportunitate pentru îmbunătăţirea sistemului intern de securitate, de aceea nu acceptă minciunile şi ştirile false legate de activitatea sa” se arată într-un comunicat de presă, remis luni AGERPRES.
Reacţia companiei austriece vine în urma declaraţiilor reprezentaţilor USR, potrivit cărora modificările Codului Silvic ar avantaja compania austriacă.
„Amendamentul Schweighofer la Codul Silvic, care a scos oamenii în stradă, la proteste, în urmă cu cinci ani, a revenit pe agenda Parlamentului cu riscul de a fi adoptat, în primele zile ale săptămânii viitoare, de Camera Deputaţilor. La propunerea Federaţiei Silva (a sindicatelor din silvicultură) şi, într-o formă puţin edulcorată, la propunerea unui deputat PSD de Alba, amendamentul vrea să elimine articolul anti-monopol din Codul Silvic (art. 60, alin. 5, lit. f) , care limitează la 30% volumul dintr-un sortiment de lemn care poate fi achiziţionat şi procesat, anual, de un operator economic sau de un grup de operatori economici. În plus, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) propune eliminarea măsurii anti-hoţie, adoptată luna trecută, în unanimitate, de Senat, la propunerea USR. Amendamentele au fost depuse „pe firul scurt”, la sfârşitul săptămânii trecute, la propunerile legislative pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri, care îi au ca iniţiatori şi co-iniţiatori pe mai mulţi parlamentari USR şi pe reprezentanţi ai altor partide. Modificările toxice vor fi discutate în comisiile de specialitate (Agricultură şi Silvicultură, Mediu, respectiv Juridică), luni şi marţi, după care va urma votul în plen” se arată într-un comunicat de presă al USR, dat publicităţii zilele trecute.
Senatorul USR Mihai Goţiu, membru în Comisia pentru Ape şi Păduri, atrage atenţia asupra faptului că adoptarea acestor amendamente riscă să scoată oamenii în stradă.
„E o strategie perversă, pe care am întâlnit-o frecvent. La propuneri legislative benefice, dezbătute şi adoptate de prima Cameră sesizată – în cazul de faţă Senatul – sunt grefate amendamente nocive, la Camera decizională, în ultimele zile dinaintea votului final. Este o strategie tipică grupurilor de interese de tip mafiot, cu sprijinul unor reprezentanţi din Parlament, prin care e fentată dezbaterea publică reală, atât în forul legislativ, cât şi în societate (…) Precedenta încercare de eliminare a articolului anti-monopol din Codul Silvic, al cărei principală beneficiară ar fi „celebra” companie Holzindustrie – Schweighofer, supranumită „Termita Pădurilor României” şi rebotezată, între timp, HS Timber Group, datează din primăvara anului 2015. Tentativa de atunci a scos zeci de mii de oameni în stradă în Cluj, Bucureşti şi multe alte localităţi din ţară şi diaspora. Investigaţiile sub acoperire ale Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu (EIA) şi ale presei prezentaseră modul prin care compania austriacă dezvoltase o reţea de cumpărare a lemnului tăiat ilegal, plătind pentru acesta mai mult decât pentru lemnul tăiat legal”, se mai arată în comunicatul USR.
Acesta menţionează, printre altele, şi faptul că preşedintele Klaus Iohannis a solicitat reexaminarea legii de adoptare a Codului Silvic, invocând faptul că articolul 60 ar încălca principiile pieţei libere.
„Argumentele preşedintelui erau copiate dintr-o adresă a Consiliului Concurenţei şi erau similare cu cele transmise Guvernului Ponta, printr-o scrisoare publică, de către Schweighofer. „Legătura”˜ era făcută de avocatul companiei, care fusese ani la rând directorul Consiliului Concurenţei. În urma protestelor civice din acea vară, Parlamentul a lăsat nemodificat art. 60, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Codul Silvic şi a promis că va include problema pădurilor în Strategia Naţională de Apărare a Ţării (lucru care nu s-a întâmplat, însă, nici în 2016, nici în acest an). Pretextul invocat acum e manipulativ. Cică din cauza preţului scăzut al lemnului din Europa Centrală şi de Vest, nu s-ar mai găsi cumpărători pentru lemnul din România. În realitate, datele Inventarului Forestier Naţional (IFN) arată că mai mult de jumătate din volumul de lemn exploatat dispare din pădurile României fără acte. Reducând semnificativ tăierile ilegale, cu siguranţă s-ar găsi cumpărători pentru lemnul tăiat legal. Dacă Schweighofer şi-ar impune monopolul pe răşinoasele din România, ceilalţi procesatori autohtoni şi cei care au nevoie de lemn de foc vor fi împinşi fie spre faliment, fie spre achiziţia de lemn tăiat ilegal. Practic, adoptarea amendamentului ar asigura cumpărători pentru lemnul exploatat ilegal de Mafia Pădurilor”, a mai spus Mihai Goţiu.
Amendamentul vine în contextul în care, în această săptămână, senatorul USR a prezentat informaţiile oficiale solicitate Ministerului Afacerilor Interne, care arată că numărul transporturilor de lemn confirmate ca ilegale prin verificări în urma apelurilor telefonice la 112, pe perioada stării de urgenţă (martie – mai 2020), a fost dublu faţă de perioada similară a anului trecut.
Mihai Goţiu a atras atenţia şi asupra altui „amendament toxic”, propus de MMAP, care propune eliminarea modificării definiţiei materialelor lemnoase, din Anexa nr. 1 a Codului Silvic, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Senat.
„Din cauză că actuala definiţie este incompletă, o parte importantă a produselor din lemn (resturi, rumeguş, tocătură, deşeuri, biomasă, aşchii etc.) nu sunt considerate a fi „materiale lemnoase”. Astfel, între 30% şi 50% din volumul lemnului exploatat nu e considerat lemn. „Metoda tocătorul” a fost prezentată public în numeroase investigaţii ale presei şi activiştilor de mediu (Declic, Agent Green, Recorder, ProTV etc.). Situaţia a fost semnalată şi în scrisoarea Comisiei Europene de atenţionare pentru deschiderea unei proceduri de infringement, transmisă României în februarie. O petiţie Declic cu 50.000 de semnături susţine modificarea definiţiei. E cel puţin de neînţeles propunerea Ministerului de eliminare a completării definiţiei adoptate deja de Senat. Cu atât mai mult cu cât, printre modificările la Codul Silvic, votate de Senat, se numără şi încadrarea ca infracţiune a transporturilor ilegale de lemn. Dacă modificarea definiţiei materialelor lemnoase ar fi eliminată, s-ar ajunge la situaţia în care un om care transportă fără acte, cu o căruţă, 2-3 mc de lemn, ar ajunge la puşcărie, iar cineva care transportă, cu camioane de zeci de metri cubi, lemn „tocat” (lemn cu aceeaşi valoare cu a lemnului de foc) ar scăpa cu o amendă pe care ar acoperi-o din următorul transport ilegal”, se mai arată în comunicatul USR.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
Sursa foto: HS Timber Group/facebook.com
