Galele Naționale de Folk „Spirit Românesc”, Gheorgheni 21 – 24 iunie 2018, o scânteie care a făcut din spiritul românesc o vâlvătaie dusă până în înaltul cerului. Acolo unde și sufletele celor prezenți, artiști și spectatori, adulți și copii laolaltă, s-au înălțat pentru a se uni cu Duhul lui Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și alte sufletele de eroi. Pentru a ne reaminti că avem o datorie sfântă când „În osul nației se aude o roată/ Mușcând din Horia, Cloșca și Crișan”. Mirați au stat munții cu brazi lăcrimând când „un cântec istoric, bătrân ca Unirea” a venit înspre noi amintindu-ne câte lupte și jertfe s-au dus pentru unirea de azi. Câte lacrimi negre au fost sfârâmate în dinți și cusute pe ii în Ardeal.

 

Au fost câteva zile în care poezia, muzica și lacrima s-au prins de mâini și au cântat Hora Unirii la Gheorgheni (Harghita) așa cum nu s-a făcut niciodată până acum. Invitați din toate colțurile Țării: Alba-Iulia, Galați, Vaslui, Alexandria, Sighetu Marmației, București, Cluj Napoca, Toplița, Iernut-Târgu Mureș, Giurgiu, Mediaș, Sibiu, Baia-Mare, Miercurea Ciuc, Toplița, Adjud, Teiuș, Brăila, Giugiu, Brașov, Târgu Secuiesc, ne-au întărit credința că „frații în veci vor fi frați”!

Prima ediție a  Galelor Naționale de Muzică Folk – „Spirit Românesc” au fost organizate în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri de către Asociația Culturală Iuvenes et Senes (Gheorgheni), Asociația Culturală Grup Media Singur – Asociația Artelor (Târgoviște), Trupa Arhaic, în parteneriat cu Muzeul Tariszmyas Marton (Gheorgheni), Parohia Ortodoxă Română Gheorgheni II, susținuți de Consiliul Județean Harghita, Primăria și Consiliul Local Gheorgheni.

 

Implicați sufletește până la Dumnezeu și înapoi, au fost  coordonatorii proiectului: părintele Preot Florin Elisei Vatamanu (Gheorgheni) și cantautorul Nicolae Doboș (trupa „Arhaic”– Alexandria). Colaborarea dintre cei doi a început anul trecut, când trupa „Arhaic” a fost invitată să susțină un concert în cadrul proiectului „Să descoperim chitara” încheiat cu un festival de muzică folk „It I.S Folk” desfășurat pe scena Casei de Cultură din Gheorgheni. Un proiect lăudabil care are ca scop apropierea tinerilor de Biserică prin activități muzicale, gândit și inițiat de profesoara Simona Filip şi de preotul Elisei Florin Vatamanu. Așa se explică și prezența în număr mare a copiilor la Galele Naționale de Folk, care s-au implicat benevol și cu devotament în tot ce li s-a cerut; de la vânzarea cărților aflate la stand, până la prepararea celor mai delicioase cafele. Dar ne-au uimit cu talentul și dăruirea lor și pe scenă, unde au arătat tot ce au învățat în cele câteva luni de la desfășurarea proiectului.

Oameni hotărâți, cei doi, Nicolae Domoș și Florin Elisei Vatamanu, nu au lăsat timpul să treacă, astfel încât după întâlnirea de anul trecut, au pus pe hârtie un proiect. Au cerut aprobări, finanțări, dar ca în mai toate proiectele românești din zonă, bugetul aproape pe nicăieri, rezumându-se la o mică parte care să acopere cheltuielile de cazare și foarte puțin peste.  Complexul Sportiv Național „Izvoru Mureșului” prin bunăvoința directorului Gavril Chindea, este cel care a găzduit invitații veniți din țară, pe toată perioada festivalului, dar și locul unde sâmbătă, 23 iunie, au fost susținute recitaluri de muzică, poezie și lansări de carte. Deschiderea festivalului și manifestările din celelalte zile au avut loc pe scena amplasată în curtea Muzeului  Tariszmyas Marton (Gheorgheni).

N-a fost ușor. Au fost piedici, s-au redus bugete, doar doar s-o renunța,  dar spiritul românesc a ieșit învingător. Fiecare invitat a venit pe cheltuiala lui, cu mâncarea în traistă, din dorința de a fi alături de comunitatea românească din Gheorgheni. Din dorința de a le oferi un strop din izvorul atât de cristalin și dumnezeiesc – Limba româneasă – cântată, șoptită, plânsă, recitată.

 

Această primă ediție a galelor a demonstrat că românul știe să fie unit la greu. În ajutor au sărit și localnicii care au adus câte ceva de  acasă, pentru a completa aprovizionarea bucătăriei. Nu că ar fi contat atât de mult. Pentru că hrana adevărată care ne-a îndestulat pe toți, a fost cea spirituală – cuvântul trecut, cernut și-apoi zidit în sufletul fiecăruia. Cuvântul care a stârnit ropote de aplauze, dar și ropote de plâns. Nu știu când această localitate a avut atâția poeți și interpreți de muzică folk laolaltă, câțiva dintre ei foști membri ai „Cenaclului Flacăra”.  Au fost seri cu mare încărcătură emoțională.  S-au intepretat melodii din repertoriul marilor artiști și pe versurile unor poeți care nu mai sunt, adesea ținându-se câte un moment de reculegere, ori aprinzându-se câte o lumânare. Dar cel mai tare ne-au aprins cuvintele cântate care în aceste locuri parcă au alt înțeles, parcă au o dublă semnificație.

Am avut sentimentul straniu, la un moment dat, că-l simt aproape, că-l văd pe poetul Adrian Păunescu lăcrimând într-un colț, când versurile lui au început să răsune pe acorduri muzicale. Mi-am amintit că în urmă cu 30 de ani, „Cenaclul Flacăra” a poposit și la noi în oraș, la Târgu Secuiesc. Ce atmosferă! Câtă bucurie răscolitoare împărțită ca împărtășania în cuvinte- necuvinte, mai mult plânse decât cântate. Aceeași ca la aceste Gale Naționale de  Folk de la Gheorgheni,  pe care îndrăznesc să le compar cu o soră mai mică și timidă a „Cenaclului Flacăra”, care are același spirit viu, același suflu, chiar dacă nu se adresează „generației în blugi”, ci uneia care încă își caută repere.

 

Salutară prezența copiilor foarte încântați că în orașul lor au loc astfel de manifestări, a părinților și profesorilor prezenți într-un număr modest în comparație cu cele 800 de suflete care formează comunitatea românească. Deși, aceste gale, conform declarației cantautorului Nicolae Doboș, se adresau întregii comunități din Gheorgheni, îndiferent de etnie: „Galele Naționale de folk și Târgul de carte reprezintă o dorința de a crea un liant între cultura românească, cea maghiară, cultura minorităților din Țara asta care întâmplător pentru unii, și nu întâmplător pentru mine, se numește România.” Pentru întărirea acestei afirmații, a amintit de prezența interpretului de muzică folk, Arpad Domokoş, din Sovata-Băi,  prezent în concert la deschiderea Galelor Folk, „ungurul mai român decât mulți românii” care a ridicat lumea în picioare cântând: „Treceți batalioane române Carpații”, „Duhul lui Iancu” sau „Clopotul reîntregirii”.

 

N-am apucat să-l văd pentru că am sosit în tabără, pentru că așa a fost, ca o tabără, a doua zi după deschidere. Dar pot spune că la aceeași înălțime s-au situat toate recitalurile susținute de interpreții de muzică folk. Fiecare cu repertoriul din zona de unde a venit, cu propriul său bagaj muzical, cu sensibilitatea și interpretarea caracteristică fiecăruia, după voce, după suflet, după momentul de inspirație avut atunci. Pentru că da, și pentru a cânta trebuie să ai inspirația de moment, să știi ce prinde la public și, mai ales, ce ajunge la sufletul publicului. Noi, spectatorii, am fost învăluiți cu multă iubire, cu un soi de dăruire hristică nemaîntâlnită în spectacolele la care am fost până acum. De aceea, cu riscul de a omite pe cineva, voi încerca să-i menționez pe toți cei care și-au adus aportul personal la o primă ediție a Galelor Naționale de Folk de la Gheorgheni, de neuitat!

 

Au urcat pe scenă în recital interpreții de muzică folk: Adi Mitescu (Teiuș), Ana-Maria Dumitru (București), Grup Folk Clasic ID Bughesiu Horvath și Ioan Horvath-Bughesiu – Baia Mare), Arpi Domokos (Sovata), Cezar Petrovici (Satu Mare), Săndel Spînu împreună cu actorul Vlad Vasiliu (Galați), Eugen Avram (București), Kethy Hardton (București), Trupa Antic (Brăila), Andreica Adriana & Vasile-Florin Grec (Cluj Napoca), Mihaela Stoica (Giurgiu), Claudiu Voic (Alba Iulia), Dan Ovidiu Ilcus (Sibiu), grupul Balada (Ioan Ivan & Marius Catalan – Mediaș), Daniel Făt, Moldovan Valer (Miercurea Ciuc),  Vlad Pârâu (Sibiu), Gospodaru Virgil (Adjud), Barbu Elena (Vaslui), Adriana Bologh (M.Ciuc),  Trupa „Arhaic”, Grupul folk „Copiii Muntelui” Gheorgheni, instructori Simona Filip și preotul Elisei Vataman, Grupul Folk „Călimănel” din Toplița – instructor preotul Petre Cătinean,

La prima ediție a Târgului de carte „Spirit românesc” de la Gheorgheni, desfășurat în cadrul Galelor de Folk, au fost prezenți cu cărțile lor poeți atât din Țară, cât și de prin împrejurimi: Vasile Muste (Sighetu Marmației)- „Eu nici în moarte n-am să pot muri”; Gabriel Cojocaru (Cluj Napoca)- „Shimbare de sânge”;  Daniela Mărginean (Iernut, Tg. Mureș)- „Zăpezi de soare”; Vali Orțan (București)- „Din doi în doi”; Mihaela Aionesei  (Târgu Secuiesc)- Insomniile bufniței; Cătălin Codru ( București)-,„Bătrânul cuc”;

Bogdan Eduard (Cluj Napoca)- „Nopți albe la Rohia”; Dan Eduard Drăgan (Cluj Napoca)- „Vremuri tulburi” și „Crucea și Puterea”; Alexandru Uiuiu (Bistrița)- „Socrate Poetul”; Mihai Traistă ( București), Ionel Simota ( Miercurea Ciuc)- „Capitol cu îngeri: dintr-un volum colectiv”; Gavril Chindea- Luțu (Gheorgheni)- „Satul de la Izvoarele legendei”.

 

A fost cu adevărat un regal de muzică și poezie. Poezie care a fost pe buzele tuturor, căci  „muzica folk este o poezie cântată, fără ea noi nu existam” ( N.Doboș.) Cele câteva lansări de carte și recitalurile de poezie s-au armonizat frumos, creând o atmosferă de cenaclu incediară. Reușita acestei manifestări se datorează experienței îndelungate a interpretului de muzică folk Nicolae Domoș, care de șase ani organizează aceste gale având o colaborare îndelungată cu poeți și interpreți din întreaga Țară. De necontestat este și implicarea preotului Florin Elisei Vatamanu, atent la buna desfășurare a evenimentului. Aprecieri și mulțumiri atât lor cât și participanților pentru tot frumosul dăruit. Chiar dacă a plouat, chiar dacă am fost ignorați de autoritățile locale, Dumnezeu a fost cu noi și-o să mai fie. Pentru că galele s-au încheiat cu promisiunea că ne vom vedea și la anul la cea de-a doua ediție a galelor, mai mulți și mai hotărâți!

 

„Foaie verde, vale-deal/ Doamne, mută-te-n Ardeal/ Dă-ne tihna înapoi/ Mântuiește-ne pe noi.” -Adrian Păunescu.

 

Mihaela Aionesei ,

Târgu Secuiesc

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail