În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituție Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
***
- Aurel BUCUR (1911 -1971), medic, doctor în ştiinţe medicale, medicul chirurg care a realizat primele operaţii pe inimă şi vase de sânge. (Topliţa)
- Ioan BUCUR (1868-1947), avocat, înalt funcționar public, participant la mișcarea memorandistă și la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. (Toplița).
- Octavian BUCUR (1901-1986), inginer electro-mecanic, autorul unor proiecte de anvergură la marile combinate de la Hunedoara, Reșița și Roman. (Toplița)
- Niță BUZEA (1904 -1986),învățător, inspector școlar, publicist. Membru în colegiul de redacţie al revistei „Era Nouă” şi în conducerea Băncii Populare „Progresul” a învăţătorilor din jud. Treiscaune. (Covasna)
- Elie CÂMPEANU (1859-1937), preot greco – catolic, publicist, protopop al Protopopiatului greco-catolic Gheorgheni, colaborator la Enciclopedia Română, coordonată de C. Diaconovici; în timpul Primului Război Mondial condamnat la moarte în contumacie de autorităţile austro-ungare. (Gheorghieni)
- George CERBU, preot ortodox, avocat, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918; deputat în Camera Deputaților, din partea județului Ciuc. (Întorsura – Buzăului)
- Ioan CICHI CIUNCAN, învăţător, membru în Corpul Voluntarilor Români din Transilvania, veteran de război, autorul cronicii intitulate Memorii din Carpați și din răsăritul îndepărtat (1914 -1920). Zile mari, zile trăite de Ioan Cichi, voluntar în Legiunea Română. (Belin)
- Constantin CIOFLEC (1880-1979?), profesor de limba română, custode la Biblioteca Academiei Române din București și profesor la Liceul „C. Diaconovici Loga” din Timișoara. (Araci)
- Dimitrie CIOFLEC (1829-1891), învățător, profesor, folclorist, autorul culegerii de poezii populare din Araci (1855) şi ctitorul „casei culturale româneşti” clădită în 1910 din banii săi (azi capela ortodoxă). (Araci)
- Romulus CIOFLEC (1882-1955), profesor de limba română, publicist, scriitor, autor de nuvele, schițe, povestiri, volume memorialistice, piese de teatru și romane, redactor la publicațiile Cuvânt moldovenesc; Sfatul Ţăriiși Şcoala moldovenească, toate apărute la Chișinău, în 1918. (Araci)
- Silvester CIOFLEC (1889 -1969), profesor de limba română și germană. A fost profesor la Chișinău, apoi la Timișoara, unde, din 18929 a îndeplinit și funcția de inspector-șef al Regiunii Școlare Timișoara. (Araci)
- Ștefan CIUTAC (1880 -?), preot ortodox şi învăţător în parohiile Micfalău și Cernat, revenit la ortodoxie după ce a funcționat ca învățător și preot reformat 32 de ani. (Cernat)
- Teodor CHINDEA (1895-1982), profesor de limba română, publicist, director fondator și redactor al publicației Gazeta Ciucului, autor a mai multor volume de istorie și manuale școlare; azi, școala din Voșlobeni îi poartă numele. (Voșlobeni)
- Nicolae COLAN (1893-1967), teolog, prof. univ., publicist, mitropolit al Ardealului, ministru al Educaţiei Naţionale, al Cultelor, membru al Academiei Române, autor a peste 2000 de volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească. (Araci)
- Gheorghe COLAN (1896-1963), jurist, publicist, secretar general al Uniunii Notarilor din România; în timpul Primului Război Mondial a luptat în armata română, pe frontul de la Mărășești; Cavaler al ordinului „Coroana României” (1938).
- Dimitrie COLTOFEANU, preot ortodox în Brețcu, protopop al Protopopiatului Treiscaune, între anii 1885 -1903, inspector al școlilor confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune, membru în conducerea Asociațiunii ASTRA, corespondent la publicațiile „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei” ș.a. (Brețcu)
- Augustin COSMA (1848-1926),preot ortodox la Micfalău; în 1917 a fost arestat, întemnițat la Brașov. După arestarea lui, cei peste o mie de credincioși din Micfalău au fost siliți să treacă la religia romano-catolică; decorat cu ordinul „Coroana României cu drept de cavaler”. (Micfalău)
- Miron CREŢU (1887-1960), medic, medic șef al județului Treiscaune, senator. Prefect al judeţului Trei Scaune; după 1949 este arestat şi obligat să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră; la ieşirea din închisoare i s-a stabilit domiciliul forţat la Vatra Dornei. (Hăghig)
- Elie Miron CRISTEA (1868-1938), teolog, publicist, patriarh al României, regent și prim –ministru al guvernului României, membru de onoare al Academiei Române; a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a făcut parte din delegaţia care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti; autor a numeroase volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească. (Toplița)
- Ilarie DEBU, avocat, doctor în drept, reprezentant al comunității românești din Miercurea – Ciuc, în perioada interbelică, vicepreședinte al filialei Ciuc al Partidului Național Țărănesc. A susținut moral și financiar apariția publicației Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost arestat și întemnițat de poliția „populară” maghiară (Miercurea-Ciuc)
- Ioan DIMA (1883-?), învățător, publicist, subrevizor şcolar judeţean, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Treiscaune, membru în Comitetul de redacţie al revistei Era Nouă. (Covasna)
- Constantin DIMIAN,preot,protopop al protopopiatului Treiscaune, inspector al școlilor confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune, președinte al Despărțământului Treiscaune – Ciuc al Asociațiunii ASTRA, autor de manuale școlare. (Brețcu)
- Constantin DIMIAN jr. (1876-1959), preot ortodox, publicist, colaborator la Telegraful român şi la multe publicaţii româneşti din Ardeal; din anul 1908 a fost preot la o comunitate românească din Banatul sârbesc, unul din liderii românilor din zona menționată. (Brețcu)
- Vasile I. Dobrean (1897 -?), memorialist şi monograf local, veteran de război, figură emblematică a ţăranului român păstrător al comorilor identităţii noastre naţionale: limba, portul şi credinţa. (Subcetate)
- Octavian DOBROTĂ (1896-?),profesor de limba română, publicist în Odorheiu Secuiesc, redactor şef al publicaţiei Glas românesc în regiunea secuizată, autor al volumului Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al reromânizării „secuizaţilor”, apărut postum(Odorheiu Secuiesc)
- Gheorghe Dubleșiu (1875-1938), avocat, membru al Partidului Național Român, membru al ASTRA în Despărțământul Deva și membru fondator și pe viață al Despărțământului Hunedoara, delegat al colegiul electoral al cercului electoral Hunedoara la Marea Adunare Națională din 1 Decembrie de la Alba-Iulia, a fost prefect al județului Ciuc între anii 1919-1920 și prefect al județului Hunedoara între anii 1922-1926. (Miercurea-Ciuc)
- Ioan FLORIAN (1824 -1894),jurist, președinte al Tribunalului din Odorheiu Secuiesc, lider al populației românești din localitate. (Odorheiu Secuiesc)
- Gheorghe FURTUNĂ (1885-1937), învățător, preot ortodox, președinte al Asociației Învățătorilor Români din județul Treiscaune. (Covasna)
- Gavril GAFTON (1909 -1999),jurist.A lucrat în Ministerul Finanțelor și la unități din subordinea acestui minister din Cernăuți, Oradea, Brașov și Tg. Mureș. (Subcetate)
- Ioan GARCEA, preot ortodox la parohia Bățanii Mari, cu o activitate remarcabilă de reînnodare a tradiţiilor româneşti în viaţa comunităţii de revenire la credința strămoșească a românilor înstrăinaţi; autorul Cronicii parohiei Bățanii Mari (1920 -1950). (Bățanii Mari)
- Aurel Gociman Oituz, prof. Univ. la Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj-Napoca în perioada interbelică, autor a numeroase lucrări, studii şi articole pe teme privind economia forestieră, cooperaţia, transportul, dar şi de istorie a românilor din „Secuime”. (Breţcu)
- Nicolae JUREBIȚĂ (1898-1991), jurist, a contribuit la organizarea gărzilor naţionale din Treiscaune și a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, în delegaţia covăsneană. (Covasna)
- Gheorghe JUREBIȚĂ (1894 -1968)), preot ortodox, profesor, publicist, a îndeplinit funcţii importante la Episcopia de Cetatea Albă – Ismail și a editat Buletinul Episcopiei, în perioada 1925-1932. (Covasna)
- Matei JUREBIȚĂ (1908 -1995),profesor de muzică, compozitor, autor de manuale școlare, şef de muzică şi dirijor al muzicii Regimentului 36 Infanterie. (Covasna)
- Nicolae MAIOR (1894-1975), inginer constructor, prof. univ., a lucrat în administraţia căilor ferate și a fost profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara; a publicat un tratat de Mecanica pământurilor, în două volume. (Toplița)
- Ioan MAXIM (1901-1978), fizician, doctor în științe fizice, preparator la Institutul de Fizică Teoretică și apoi prof. Univ. la Universitatea clujeană. (Târgu Secuiesc)
- Ioan MOGA (1813 -1868), preot ortodox, protopop al protopopiatului „Hăghigului şi Vâlcelelor”; a participat la Adunarea Naţională de la Blaj (1848), fiind ales în Comitetul Permanent de la Sibiu. (Vâlcele)
- Ioan MODROIU (1886 -?),preot ortodox la Vama Buzăului; a fost întemnițat în lagărele din vestul Ungariei, împreună cu alți preoți români, pentru „trădare de patrie” și „spionaj românesc”; a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. (Vama Buzăului)
- Petru MUSCĂ (1883-1969), medic, profesor universitar, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918; primar al municipiului Târgu Mureş, autorul unor articole şi studii de specialitate. (Ditrău)
- Constantin NEDELCU (1906-?), inginer, inventator; în anul 1929 pleacă în America, unde, în anul 1935 a absolvit Institutul Tehnic „Drexen” din Philadelphia; întors în țară, a fost un apreciat inginer mecanic, inventator și organizator de producție și proiectant de benzi transportoare de mare capacitate. (Zagon)
- Gheorghe NEAGOVICI – NEGOESCU, preot ortodox, membru al unei„dinastii” de preoţi ce au slujit în Întorsura Buzăului timp de peste 200 de ani, protopop al Protopopiatului Ortodox Treiscaune; arestat în anii Primului Război Mondial (împreună cu alţi preoţi români din curbura Carpaţilor) și întemnițat în lagărele din vestul Ungariei. (Întorsura Buzăului)
- Aurel NEGOIESCU (1900 -1957),preot ortodox la Gheorgheni și Întorsura Buzăului, cu o activitatea de excepţie depusă în parohia Gheorgheni, în perioada interbelică, pe tărâmul propăşirii Bisericii ortodoxe şi a culturii româneşti; ataşamentul faţă de Biserică şi rezervele exprimate faţă de noul regim comunist ateu au constituit principalele sale „capete de acuzare” pentru întemnițarea sa la şantierul de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, unde și-a găsit obștescul sfârșit. (Întorsura Buzăului)
- Alexandru NICOLESCU (1882-1941), teolog, doctor în Filozofie şi Teologie, publicist, mitropolit greco-catolic de Blaj; în 1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris; autorul unor volume de studii teologice, meditaţii, predici, conferinţe și cuvântări ocazionale. (Tulgheș)
- Aurel NISTOR (1882-1974), preot ortodox, protopop, publicist, deputat, lider al comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, deputat în primul Parlament al României Mari; autor a numeroase lucrări, studii, articole şi conferinţe despre istoria românilor din fostele scaune secuiești. (Araci)
- Pompiliu NISTOR (1883-1961), medic, lider al Asociațiunii ASTRA, preşedinte al Societăţii „Petru Maior” a studenţilor români din capitala Ungariei, unul din organizatorii Corpului Voluntarilor Români Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire. (Araci)
- Dionisie Nistor (1891 -1915),profesor de limba română,fiul preotului Dionisie Nistor, absolvent al Facultăţii de Litere din Jena şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, profesor la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, mort pe frontul din Galiţia în Primul Război Mondial. (Araci)
- Veniamin (Virgil) NISTOR (1886-1963), teolog, publicist, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, șef de serviciu la Resortul Cultelor din Consiliul Dirigent, consilier la Arhiepiscopia Sibiului, episcop al Caransebeşului, autor al mai multor studii şi lucrări teologice. (Araci)
- Ilie OLTEANU (1903 -1968), medic. Sportiv de performanţă, om de cultură, luptător pentru drepturile românilor din curbura Carpaţilor, colaborator apropiat al prof. Iuliu Haţieganu, a fost primul medic din România (probabil şi din Europa) care la începutul anilor 1950 a introdus gimnastica în aer liber şi ergoterapia în tratamentul bolnavilor de TBC. (Covasna)
- Romulus OLTEAN (1885 -?), jurist, doctor în științe juridice, absolvent al Academiei Regale de Drept din Bratislava¸ beneficiar al unei burse din partea Fundației Gojdu. A participat la Marea Adunare din Alba-Iulia, ca reprezentant al gărzilor naționale românești. (Dobârlău)
- Valeriu OȚETEA, avocat, doctor în drept, fost prefect al judeţului Ciuc. Împreună cu soţia sa, Vica Oţetea, a pus bazele societăţii civile româneşti din perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind o personalitate emblematică pentru românitatea din zonă. (Miercurea-Ciuc)
- Grigore PĂLTINEANU (1892-1945), jurist, doctor în „științe de stat”, notar și prim-pretor la Pretura Plășii Sf. Gheorghe și subprefect al judeţului Treiscaune, demnități publice din care a contribuit la dezvoltarea administraţiei locale şi la valorificarea resurselor balneo-climaterice. (Sfântu Gheorghe)
- Ioan PETRIC (1817-1903), preot ortodox, protopop al Protopopiatului al II-lea al Braşovului și protopop (administrator) al Treiscaunelor, contribuind la zidirea mai multor biserici și şcoli confesionale ortodoxe, sub deviza: „a ţine prin duhul cel bun şi curăţenie Biserica şi Şcoala”, în concordanţă cu „cerinţele cele multe ale timpului de faţă”. (Sfântu Gheorghe)
- Iosif POPOVICI (1904-1939), preot ortodox, fiul preotului Alexie Popovici din Sfântu Gheorghe, întemnițat în anii Primului Război Mondial în lagăre din vestul Ungariei; a contribuit la restaurarea Bisericii Ortodoxe din Sf Gheorghe, iar la moartea sa, și-a lăsat întreaga avere parohiei în care a slujit o viață și unei fundații care avea ca scop școlarizarea de tineri români și finanțarea corului ASTRA. (Sfântu Gheorghe)
- Ghiţă POPP (1883-1967), jurist, doctor în drept, publicist şi om politic, militant în presa vremii, de până la 1918, cu curaj, demnitate şi convingere pentru unirea Transilvaniei cu patria mamă, deputat în mai multe legislaturi, ministru, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc, membru al delegației care a încheiat Armistițiul de pace cu URSS, în septembrie 1944 şi, în final, deţinut politic. (Poiana Sărată)
- Petru POP (1794-1869), preot ortodox, protopop al Treiscaunelor şi „inspector şcolar teritorial pentru şcoalele ortodoxe”, participant la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848, ales în delegaţia care urma să prezinte dorinţele românilor ardeleni Dietei de la Cluj. (Brețcu)
- Cristifon PURECEL (1893-1983), poet popular, veteran de război, autorul volumelor: Dorul soldatului – poezii din război, Braşov, 1915; Patima războiului, Braşov, 1916; Fata şi feciorul, Braşov, 1916; a fost primul primar român al comunei Barcani. (Barcani)
- Ioan RAFIROIU (1882-1948), preot ortodox în Poiana Sărată, protopop al protopopiatului Oituz, cu sediul la Târgu Secuiesc, publicist, lider al Asociațiuni ASTRA, în timpul Primului Război Mondial s-a înrolat ca preot voluntar în Armata Română, fiind decorat cu mai multe ordine şi medalii. (Araci)
- Ioan I. Rafiroiu (1907 -1982),preot ortodox, arhivist, parohîn parohia Târgu Secuiesc, membru activ în cadrul ASTREI, la întoarcerea din refugiu, în 1944, a fost întemnițat la Sfântu Gheorghe de „poliția populară” maghiară. După desfiinţarea protopopiatului Oituz, în 1952, a asigurat păstrarea şi prelucrarea arhivei parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din fostul judeţ Treiscaune.(Târgu Secuiesc)
- Iosif RAFIROIU (1902-1989), inginer, reputat specialist în domeniul minier, îndeplinind funcția de inginer-șef la minele de aur ale statului din Baia Mare și la exploatările miniere din Deva, Baia Mare și Roșia Montană. (Araci)
- Gheorghe RAFIROIU (1907-1956), profesorde istorie-geografie la licee din Oradea, Salonta și Lugoj, autorul mai multor volume, printre care şi Monografia localității Araci (1938). (Araci)
- Silvestru RAFIROIU (1903-1961),arhitect, cu stagii postuniversitare şi excursii documentare la Constantinopol, Viena şi Roma, arhitect al municipiilor Arad și Timișoara; a proiectat numeroase biserici ortodoxe, în stil bizantin, şi alte edificii publice „în stil curat românesc”. (Araci)
- Remus RAFIROIU (1900 -1991), inginer, șeful secției silvice al Domeniilor Mocioni, iar în anul 1925 devine secretar personal și administrator al Domeniului Mocioni, membru al mai multor importante instituții economice, financiare, culturale și civice din județul Arad. (Araci)
- Vicenţiu RAUCA-RĂUCEANU (1888-1954), jurist, deputat, publicist, doctor în drept, prefect al judeţului Trei Scaune (1922-1927), director de bancă, coproprietar și redactor al ziarului „La noi, în Treiscaune”, funcții în care s-a impus „prin cultură, erudiţie, profesionalism, afirmându-se ca un conducător dinamic, adeptul unei concepţii moderne despre administraţia de stat”. (Hăghig)
- Isidor RAUCA-RĂUCEANU (1891-1975), jurist, publicist, doctor în științe juridice. Asesor la Tribunalul din Odorhei, subprefect al comitatului Odorhei, prim-pretor la Pretura plășii Sf. Gheorghe, primar al orașului Sfântu Gheorghe, coproprietar și redactor al ziarului „La noi, în Treiscaune”; în calitate de primar al orașului Sf. Gheorghe a contribuit la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbanistice a localității. (Hăghig)
- Sebastian RUSAN (1884 -1956), preot ortodox, administrator protopopesc în Odorheiu Secuiesc, arhiepiscop de Iaşi şi mitropolit al Moldovei; împreună cu alţi intelectuali români din fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Treiscaune s-au numărat printre iniţiatorii şi susţinătorii proiectului de reromânizare a românilor secuizaţi. (Odorheiu Secuiesc)
- Nicodim RUSSU (1859 -1931), învăţător la şcoala confesională din Voşlobeni, pe care a slujit-o cu dragoste şi competenţă o jumătate de secol, iar faptul că această „insulă românească” nu s-a maghiarizat, se datorează şi învăţătorului Nicodim Rusu. (Voșlobeni)
- Nicolae RUSSU (1860-?), învățător, director la școala din Sita Buzăului, delegat al românilor din Buzăul Ardelean la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia; azi, școala din Sita Buzăului îi poartă numele. (Sita Buzăului)
- Eugen SIBIANU (1884-1948), economist, publicist, lider al Asociațiunii ASTRA, șef al Serviciului financiar din cadrul Prefecturii județului Treiscaune și pentru un scurt timp primarul orașului Sfântu Gheorghe (1944); președinte al Despărțământului Central Treiscaune al ASTREI și redactor șef al publicației Buletinul ASTRA, al despărțământului menționat. (Dobârlău)
- Aurel SOCACIU (1904 -?),profesor de limba română în Sfântu Gheorghe şi Braşov, consilier eparhial, primul născut din cei opt copii ai familiei Socaciu din Vâlcele, a căror descendenţi au fost medici, profesori, jurişti, actori, între care și cunoscutul cântăreţ de muzică folk Victor Socaciu. (Vâlcele)
- Stelian SOCACIU (1920 -?), profesor de teologie, publicist, funcţionar superior în Ministerul Cultelor; a publicat ”Medalioane” ale unor personalităţi proeminente, foşti elevi şagunişti; este şi autorul unui jurnal de memorii şi pagini din istoria localităţii Vâlcele, păstrat de familie în manuscris. (Vâlcele)
- Constantin SPOREA (1876-1954), profesor de limba română şi scriitor hunedorean, fost director al Şcolii Normale din Deva, autor al mai multor studii şi lucrări de pedagogie şi al unor lucrări beletristice; s-a remarcat ca fruntaş astrist, publicist, animator al vieţii culturale şi ştiinţifice din zonă, prieten cu mari personalităţi publice ale vremii. (Vama Buzăului)
- Nerva Viorel Stoica (1903-?), jurist, doctor în științe juridice, participant la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, fiu al unei familii de moşieri români ardeleni; în 1945 a fost nevoit să părăsească Ministerul Economiei Naţionale, unde lucra ca specialist, şi să se stabilească la Miercurea-Ciuc, unde a fost epitrop de onoare al Parohiei Ortodoxe Miercurea-Ciuc II. (Miercurea-Ciuc)
- Dumitru ȘTEFAN, jurist și înalt funcționar public; beneficiind de o bursă acordată de Fundația „Moga” a fost student al Universității din Viena; după 1919 a fost prim procuror la Brașov. (Covasna)
- Ioan STOENAC (1907 -?), învăţător, publicist, a fost directorul şcolii din Micfalău, inspector general şcolar al judeţului Treiscaune, redactor şef al revistei Era nouă, publicaţie lunară editată de Asociaţia Învăţătorilor din Treiscaune. (Micfalău)
- Ioan ŞOLNAI (1839 -?), preot greco-catolic timp de 60 de ani în parohia Poian, iar în perioada 1888-1909 a îndeplinit și funcția de protopop al protopopiatului greco-catolic Treiscaune. (Poian)
- Augustin TĂTAR(1887- 1947), preot greco-catolic, doctor în teologie și filosofie, protopop al Giurgeului, la 1 Decembrie 1918 a însoţit delegaţiile din satele româneşti din comunele învecinate, din partea protopopiatului greco-catolic, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia; a fost apoi profesor de religie la Liceul „Sfântul Vasile” din Blaj, apoi rector al Academiei Teologice. (Subcetate)
- Justinian TECULESCU (1865-1932), preot ortodox, ierarh, general de armată, publicist, protopop în Alba Iulia, episcop al Armatei și al episcopiei Cetatea Albă-Ismail (1924-1932); în calitate de protopop de Alba Iulia, în anul 1918, în cadrul Consiliului Național Român local, s-a implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia; în anul 1919 este ales senator în primul Parlament al României Mari. (Covasna)
- Alexandru TEODORESCU (1897-1972), general, participant la luptele din Primul și al Doilea Război Mondial; fost ofițer de Stat Major, comandant de regiment, cu gradul de general, distins cu numeroase decorații: Ordinul Mihai Viteazul, Steaua României, Coroana României. (Vâlcele)
- Eremia TICUȘAN (1881 -?),preot ortodox, profesor în Mărtănuş, Zagon, Băcel, Boroşneu Mic și Covasna, unde, în 1938, împreună cu alţi intelectuali, va ridica statuia ostaşului român, monument dărâmat în 1940 în timpul ocupaţiei horthyiste; este autorul unei monografii a parohiei Covasna. (Covasna)
- Liviu Tilea (1866-1930), medic, a făcut parte din Societatea academică studențească, România Jună” din Viena, evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit la Toplița Română, unde a luat parte activă la mișcările politice de emancipare românească ale epocii. A fost ales în Consiliului Național Român județean Mureș și delegat al Cercului electoral Reghin la Marea Adunare Națională din 1 Decembrie de la Alba-Iulia. (Toplița)
- Mihai TODICESCU (1878-1973), general, comandant al Centrului de Instrucţie al Infanteriei şi al Garnizoanei militare Sfântu Gheorghe, numit în această funcţie în 1920, îndeplinind această grea şi onorantă misiune timp de zece ani; din 1930 este avansat în conducerea Statului Major al Armatei Române. (Sfântu Gheorghe)
- Alexandru TOHĂNEANU (1907-1988), prof. Univ. Licențiat în arte plastice şi psihologie; doctorat în filozofie şi litere; a fost profesor la la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la Institutul Pedagogic şi la Institutul Central de Perfecţionare a Personalului Didactic din București; autor de manuale universitare, studii şi articole și a unui „Jurnal” ilustrat, ajuns la 62 de volume. (Întorsura -Buzăului)
- Spiru TUDOR, profesor de limba română, director al Gimnaziului Petru Rareș din Miercurea –Ciuc, între anii 1930 -1940, președinte al despărțământului ASTRA Ciuc, arestat și întemnițat în anul 1947, pentru că a făcut demersuri pentru reînființarea Gimnaziului Petru Rareș, desființat în toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena. (Miercurea-Ciuc)
- Aurel ȚEȚU, avocat, doctor în drept, numit prefect al județului Ciuc, în anul 1932, iar apoi a fost ales deputat în Camera Deputaților, pe listele Partidului Național Țărănesc, din județul Ciuc. A susținut moral și financiar apariția publicației Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost arestat și întemnițat de poliția „populară” maghiară (Miercurea-Ciuc)
- Gavril V. URZICĂ (1908-1949), învățător la Școala din Sărmaș-Fundoaia și la Școala Primară din Subcetate-Centru, a pus prima piatră la temelia actualei clădiri în care funcționează Liceul „Miron Cristea” din comuna Subcetate, în calitate de director al școlii. (Subcetate)
- Vasile URZICĂ (1872-1970), preot greco-catolic, administrator al protopopiatului Giurgeului, cu sediul în Subcetate; s-a ocupat de construirea bisericii de piatră și pictarea ei; la declanșarea Primului Război Mondial a fost obligat de autorități să părăsească satul, cu soția și cu cei trei copii, stabilindu-se la Alba Iulia, în anul 1918 a îndeplinit funcția de protopop greco-catolic la Alba Iulia, vicepreședinte al Consiliului Național Român local din Cetatea Unirii și membru de drept al Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918.(Subcetate)
- Nicolae VECERDEA (1861-1938), jurist, doctor în drept, membru fondator al Băncii „Albina”, al Asociaţiunii ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, a donat sume importante pentru construcţia Palatului ASTRA – Muzeul Asociaţiunii şi a Catedralei mitropolitane, primul prefect al judeţului Treiscaune, după Marea Unire. (Sfântu Gheorghe)
- Isidor VLAD (1884 -1965), preotîn Miercurea-Ciuc, unde a slujit între anii 1907 – 1965; figura sa a fost imortalizată de Mihail Sadoveanu în schiţa Modoraş, precum şi în personajul „preoteasa Olimbiada” din romanul Nicoară Potcoavă; despre el au scris şi scriitorii maghiari Fodor Sándor, în romanul Zece sticle cu apă minerală, şi Tamási Aron, în volumul Abel. (Miercurea-Ciuc)
- Nicolae VLEJA (1907-2004), învățător, publicist, directorul Școlii generale din Voinești-Covasna,în perioada interbelică a fost inspector școlar și secretar general de redacție al publicației Era Nouă, revistă lunară editată de Asociația Învățătorilor din județul Treiscaune. (Covasna)
- Gheorghe ZAHARIA (1851-1932), învăţător, autorul manualelor școlare Carte de cetire pentru şcoalele primare române, partea I şi a II-a, Braşov, 1891; a desfăşurat o vastă activitate culturală, socială şi de interes economic şi naţional, în 1919-1922 este ales primar în comuna Întorsura Buzăului. (Întorsura Buzăului)
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail