În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituție Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
Selecția celor 100 de intelectuali români, s-a realizat dintr-un număr mult mai mare de personalități locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite și inedite, în mod deosebit a principalelor arhive laice și bisericești din București, Sibiu, Blaj, Brașov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, din majoritatea localităților românești din actualele județe Covasna și Harghita, informații care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele și publicațiile apărute la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și „Angvstia” a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.
Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea acestora cu secuii/maghiarii din zonă, întreprinse mai ales după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei în anul 1994, și a instituțiilor culturale din subordinea sa, precum și după înfiinţarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în anul 1997, au pus în evidență faptul că românii din fostele scaune secuiești (comitate) Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, alături și împreună cu românii din Transilvania și din celelalte provinciile istorice românești, au participat la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în frunte cu liderii lor recunoscuți – preoții, învățătorii, profesorii și fruntașii din cadrul Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale, profesionale și civice românești, precum și din redacţiile publicațiilor care apăreau în limba română. În primele rânduri ale acestora s-au aflat ierarhii și protopopii Bisericii Ortodoxe și cei ai Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, scriitori, publiciști, juriști, profesori, medici și alți intelectuali – cu toții ocupând locuri de frunte în rândul făuritorilor idealului naţional.
Începând cu secolul al XIX-lea au sporit preocupările comunităților românești din Transilvania, inclusiv a celor din fostele scaune secuiești, pentru formarea elitei intelectuale, prin întărirea instituțiilor identitare fundamentale, respectiv: bisericile ortodoxe și greco-catolice, școlile confesionale în limba română, Asociațiunea ASTRA și celelalte asociații și fundații culturale. În această preocupare se înscriu şi sistemul de burse oferite de numeroase fundații, în frunte cu Fundația Emanuil Gojdu, dar și cu sprijinul Băncii „Albina” și al altor bănci şi cooperative de întrajutorare etc. Episcopiile ortodoxe și cele greco-catolice, respectiv din cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea Mitropolia Ortodoxă din Sibiu și cea Greco-Catolică din Blaj au extins, întărit și modernizat sistemul de învățământ confesional în limba română, începând cu școlile primare (populare), continuând cu cele gimnaziale și terminând cu învățământul superior pedagogic și teologic. Peste 130 de tineri români din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune au studiat la universităţi de prestigiu din principalele orașe europene, care au contribuit apoi la pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dintre care, 30 au obținut titlul de doctor în diferite științe. Acestora li se adaugă sutele de absolvenți ai învățământului superior pedagogic și teologic ortodox și greco-catolic de la Sibiu și Blaj. Cei mai mulți au absolvit facultățile de Drept și Științe Politice, apoi cele de Teologie, Medicină și Farmacie, Filozofie și Litere, Facultăți Tehnice, de Matematică și Științe Naturale, de Arhitectură, Silvicultură, Academii de Comerț etc. După localitatea natală, aceștia proveneau din: Toplița și Odorheiu Secuiesc – câte 12, Araci – 10, Brețcu și Tulgheș – câte 8, Poiana Sărată, Hăghig, Buzăul Ardelean și Subcetate câte 5, Săcel și Covasna – câte 4 ș.a. După confesiune, 76 aparțineau credinței ortodoxe și 54 celei greco-catolice. Din totalul licențiaților și absolvenților studiilor doctorale, peste 30 au beneficiat, în timpul studiilor, de burse de la diferite fundații: Gojdu, Alexandru Sterca Șuluțiu, Simion Ramonțai, Vasile Moga, ASTRA, Fondul Grăniceresc Năsăud ș.a.
La toate marile evenimente și proiecte identitare românești din viața publică a Transilvaniei din a două jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, au participat și reprezentanții românilor din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune. Astfel, sursele documentare îi menționează la Revoluția de la 1848/1849 pe protopopii Petru Pop (Brețcu), Ioan Moga (Vâlcele), Aron Boieriu (Gheorgheni), Ioan Boieriu (Aldea-Odorheiu Secuiesc), pe preoții Ioan Bucșa din Belin, Ioan Cichi din Aita Mare ș.a.; la mișcarea memorandistă: pe juriștii Ioan Bucur din Toplița, Patriciu Barbu din Odorhei, Gheorghe Pop din Poiana Sărată, Ioan Țifrea din Subcetate, Alexe Onițiu din Sf. Gheorghe ș.a.. În conducerea Asociațiunii ASTRA activau Elie Miron Cristea (Toplița), Octavian Codru Tăslăuanu (Bilbor), Justinian Teculescu (Covasna), Nicolae Bogdan (Hăghig) ș.a. În conducerea Societății Studenților Români „Petru Maior” din Budapesta erau Dumitru (Emilian) Antal (Toplița), Pompiliu Nistor (Araci), Miron Crețu (Hăghig) ș.a. Au participat la înființarea Muzeului Asociațiunii ASTRA Octavian Codru Tăslăuanu și Elie Miron Cristea. S-au dovedit publiciști de prestigiu la principalele reviste românești din Transilvania, tipărite la Sibiu, Braşov, Blaj, Arad, Pesta ş.a. Octavian Codru-Tăslăuanu, Ghiță Popp, Nicolae Bogdan, Romulus Cioflec (Araci), Nicolae Colan (Araci) ș. a. Autori de manuale școlare au fost, tot din zonă, Constantin Dimian (Brețcu), Nicolae Bogdan (Hăghig), Gheorghe Zaharia (Întorsura Buzăului) ș.a., culegători de folclor din Araci Dimitrie Cioflec şi din zona Topliței Elie Miron Cristea, iar Cristofon Purecel din Barcani a editat volume de poezii. La redactarea celor trei volume ale Enciclopediei Române (1900-1904), coordonată de C. Diaconovici și a Şematismului jubiliar al bisericii greco-catolice din 1900 au contribuit Elie Câmpeanu (Gheorgheni). Documentele menționează activitatea președintelui Asociației Învățătorilor Români din județul Treiscaune, Gheorghe Furtună din Covasna, și contribuția lui Nicolae Vecerdea din Sfântu Gheorghe la fondarea Băncii „Albina” și a lui Elie Miron Cristea la fondarea Băncii „Lumina”.
După începerea Primului Război Mondial, numeroși tineri români din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune au trecut granița în România, prin așa numita „Vamă a Cucului”, și s-au înrolat voluntari în Armata Română. Printre nenumăratele exemple, documentele consemnează numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărășești, dar și al unor cunoscuți fruntași ai românilor ardeleni, din această parte de țară, precum Octavian Codru Tăslăuanu, Romulus Cioflec, Gheorghe Colan, pr. Ioan Rafiroiu, pr. Elie Câmpeanu ș.a. Deosebit de meritorie este și contribuția publicistului Octavian Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu Nistor (Araci), a învățătorului Gheorghe Tărlungeanu (Brețcu) ș.a. la înființarea și activitatea Corpului Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire, format din militari români ardeleni și bucovineni din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia.
Este cunoscut şi procesul de spionaj înscenat de guvernul de la Budapesta, înainte de începerea Primului Război Mondial, intentat celor 13 preoți ortodocși români din localitățile aflate la granița cu România, din comitatul Treiscaune, întemnițați în lagărele din vestul Ungariei. În rândul acestora s-au aflat: Ioan Coman (Sita Buzăului), condamnat la moarte, Ioan Modroiu (Vama Buzăului), Gheorghe Neagovici-Negoiescu (Întorsura Buzăului), Gheorghe Burlea (Barcani), Iosif Popovici (Sfântu Gheorghe), Aurel Nistor (Araci), Ioan Toma (Dobolii de Jos), Gheorghe Furtună (Covasna), Nicolae Rădoiu (Ozun) ș.a. De asemenea, sursele documentare redau dimensiunile prigoanei pornită asupra fruntașilor români din zonă, după retragerea Armatei Române din Transilvania, în septembrie 1916. Au avut această soartă, printre alții: pr. Ioan Tăslăuanu (Bilbor), pr. Elie Câmpeanu (Gheorgheni), preoteasa Ana Ciora, împreună cu opt țărani (Zagon), Gheorghe Bânduș primarul din Araci, împreună cu alți 12 consăteni români, Aleman Ilarie, fostul prima al orașului Sfântu Gheorghe și Gheorghe Zaharia, fostul primar din Întorsura Buzăului ș.a.
Un rol important în păstrarea şi afirmare identităţii naţionale româneşti din Transilvania l-au avut preoții protopopi, în calitatea lor de lideri spirituali ai românilor ardeleni. În secolul al XIX-lea și începutul sec. XX, în fruntea protopopiatelor ortodoxe și greco-catolice din fostele scaune, respectiv comitate Ciuc-Giurgeu, Odorhei și Treiscaune s-au aflat următorii: Protopopiatul Ortodox Treiscaune: Nicolae Popovici din Ozun, Radu Verzea din Săcele, Ioan Pop (Popescu) din Brețcu, între anii 1827-1835; Petru Pop din Brețcu (1835-1853); Nicolae Popescu din Mărtănuș (1853-1861); Ioan Petric din Brașov (1861- 1872); Spiridon Dimian din Brețcu (1873-1885); Dimitrie Coltofeanu din Brețcu (1885-1903); Constantin Dimian, din Breţcu (1903-1920); Protopopiatul Ortodox al „Hăghigului şi Vâlcelelor”: Ioan Moga din Vâlcele (1847-1868); Protopopiatul greco –catolic al Treiscaunelor, cu sediu în Poian: Iacob Popovici (1839-1847), Moise Boieriu din Ghidfalău (1848-1859), Ioan Şolnoi (1859-1909); Protopopiatul greco-catolic al „Giurgeului şi Sepvizului”, cu sediul la Gheorgheni şi Frumoasa: Ioan Vijoli din Gheorgheni (1815-1843), Aron Boieriu (1843-1871). În 1871, vechiul arhidiaconat se desparte în două: Frumoasa şi Ghimeş, conduse de protopopii: Ioan Urzică (1871-1878), Gavril Ciobotar (1871-1884), Petru Dobreanu, George Crişan, Simion Cheţan, Iuliu Montani şi Artemiu Codarcea (1884-1896), Elie Câmpeanu (1896-1916); Protopopiatul greco-catolic Odorhei: Ioan Laslo (1780-1811), Ioan Boieriu (1812-1820), Ştefan Boieriu (1820-1834), Ioan Boieriu din Aldea (1834-1856), Alexandru Boieriu (1856-1897), Ştefan Şandor (1897-1916), Ioan Gergely (1917-1924). De subliniat activitatea acestora şi în calitatea lor de inspectori ai școlilor confesionale ortodoxe și greco-catolice și gestionarea relațiilor parohiilor și școlilor românești cu administrația publică locală.
Pe acest fundament, chiar dacă majoritatea comunităților românești din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, mai ales cele din localitățile etnic mixte, erau mult slăbite, ca urmare a înăspririi procesului de maghiarizare, devenit politică de stat, după instaurarea dualismului austro-ungar din anul 1867, a avut loc participarea reprezentanților acestora la înfăptuirea Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918.
În luna noiembrie 1918 populația românească din cele trei comitate și-a ales Consiliile Naționale Române locale, s-au constituit Gărzile naționale române comitatenses și locale și după publicarea, la 8/20 noiembrie 1918, a Apelului la convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, și-a desemnat, în cadrul unor adunări populare, desfășurate într-o atmosferă de entuziasm, delegații ce urmau să o reprezinte la Alba Iulia.(va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ
