…Suntem în a doua decadă a lui Brumărel atât de prietenos, în care pădurile s-au arămit ca într-o pânză de Corot, iar crizantemele îşi etalează splendoarea. Parcă niciodată atât de frumoase, ca să-l parafrazăm pe meşterul Arghezi. Era deci momentul să fie asociate, nu–i aşa?, şi cu armoniile…romanţei.
Ca atare, de 47 de ani se derulează neîntrerupt la Târgovişte în această perioadă celebrul Festival „Crizantema de Aur”, dedicat muzicii fără vârstă – romanţa.
Cel mai longeviv festival muzical din România
În săptămâna ce abia s-a încheiat a avut loc o nouă ediţie a „Crizantemei de Aur”, manifestare de anvergură naţională, ajunsă la vârsta deplinei maturităţii. Am urmărit-o la faţa locului – ca în fiecare an după ’89 – evaluând-o atent, imparţial, făcând comparaţii cu versiunile anterioare. Şi din capul locului putem da un verdict corect: ediţia cu numărul 47 s-a dovedit una dintre cele mai izbutite ale ultimilor ani. Felicitări tuturor!
Ajuns la o asemenea etate putem spune că Festivalul Naţional al Romanţei a devenit, volens nolens, un recordman naţional al longevităţii. Cei doi mari rivali ai săi (ne referim la galonatul „Cerbul de Aur” de la Braşov, ca şi la veteranul Concurs de muzică uşoară de la Mamaia) au intrat în…conservare, dacă nu cumva chiar au sucombat, organizatorii nemaiavând forţa financiară să continue.
La Târgovişte iată că se poate! În aproape o jumătate de veac de interpretare şi creaţie ale acestui gen muzical de o factură specială, aproape întreg patrimoniul neamului nostru în materie de romanţe a fost pus în valoare, redescoprit, înnoit. Aşa cum ne-au declarat unii spectatori zilele trecute, sunt cântece de mare sensibilitate, în care versul şi linia melodică se îmbină perfect, putând fi reţinute uşor şi fredonate o viaţă întreagă. De pildă, “Îţi mai aduci aminte doamnă” (…)
Sigur, şi alte popoare au creaţii oarecum asemănătoare, amintim şansoneta, fado-ul ori canţoneta, vechile cântece ruseşti etc, dar pentru noi romanţa tradiţională românească este la fel de inefabilă ca şi dorul.
Suava romanţă poate fi socotită un panaceu pentru momentele de restrişte ale fiecăruia dintre noi, un balsam pentru suflet.
Nume de legendă
De-a lungul atâtor ani de existenţă „Crizantemă de Aur” a fost onorată de prezenţa unor personalităţi de marcă ale artei lirice şi dramatice româneşti. Amintim doar câteva nume: Ioana Radu, Mia Braia, Ileana Sărăroiu, Angela Moldovan, Gică Petrescu, Nicu Stoenescu, Paraschiv Oprea, Ion Luican. Fie actori de renume în calitate de prezentatori sau invitaţi să susţină recitaluri ca Ilinca Tomoroveanu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Cezara Dafinescu, George Motoi, Mircea Albulescu, Eusebiu Stefănescu, Nataşa Rab, Ştefan Velniciuc.
Să nu-l omitem pe mai tânărul, dar nu mai puţin talentatul comper al ultimilor „întâmplări muzicale” , charismaticul actor Adrian Păduraru. La această ediţie însă au sosit forţe noi, prieteni dragi ai celui ce semnează acest reportaj. În premieră la regalul romanţei târgoviştene a venit redutabilul şi volubilul, Octavian Ursulescu -nume de legendă al prezentatorilor autohtoni, o profesie extrem de dificilă. L-a secondat cu graţie şi spontaneitate o frumoasă…blondă, actriţa dr. Alexandra Velniciuc. Care s-a mai aflat în această postură onorantă la Târgovişte, călcând pe urmele ilustrului ei părinte.
Să mai subliniem faptul că după Revoluţie ne-au încântat cu talentul, pregătirea lor muzicală solidă şi respectul pentru arta adevărată valoroşi concurenţi şi artişti consacraţi din Republica Moldova. Care au dus acasă peste Prut o mulţime de trofee, ca şi de această dată. Să ne bucurăm însă că Festivalul Romanţei constituie nu doar un simbolic… pod de flori între cele două ţări-surori, ci o punte trainică a muzicii de suflet.
Noutăţi importante
Aşa după cum ne avertizaseră membrii staff-ului în cadrul conferinţei de presă care a precedat inaugurarea (îi amintim doar pe Gabriel Boriga, preşedintele Festivalului, şi pe Mihai Constantin Ranin, directorul Teatrului Municipal “Tony Bulandra” din Târgovişte) ediţia XLVII nu s-a mai desfăşurat în mod tradiţional la vechea şi (actualmente) puţin ospitaliera Casă de Cultură a Sindicatelor, din motive obiective. S-a căutat şi s-a găsit o locaţie de vis, parcă special făcută pentru romanţe. Este o clădire cu parfum de altădată, cochetă, curată, încălzită. Da. Nu zâmbiţi, stimaţi cititori, pentru că furnizarea agentului termic a devenit o mare problemă pentru administratorii unor săli de spectacole din toată ţara.
Nu mai lungim suspansul şi precizăm că revelaţia noii „Case a romanţei”, ca să-i spunem aşa, a fost oferită de cochetul Teatru “Tony Bulandra” din capitala dâmvoviţeană. S-a dovedit o mutare magistrală a organizatorilor, ce merită a fi gratulaţi. Sala de spectacole este, din păcate, de dimensiuni mai reduse, însă se pretează minunat pentru asemenea manifestri muzicale, fiind intimă şi având o acustică perfectă.
Iar scenograful şi regizorul M.C. Ranin, cu intuiţia şi haru-i cunoscute, a metamorfozat incinta într-un cadru ce s-a pliat perfect pe acest gen de reprezentaţie. Cine a urmărit transmisia directă de sâmbătă-seara a Galei realizată de postul de televiziune „Favorit” şi-a făcut credem o idee a rafinamentului ambianţei.
Au mai fost elemente importante ce se cuvin trecute pe răboj. Anume, reluarea după un hiatus fortuit a Secţiuninii de Creaţie, un mare câştig al Festivalului. S-au dat două premii, adjudecate de compozitorii Ionel Bratu Voicescu, din Bucureşti, şi de Constantin Bardan, din Iaşi. Un moment emoţionant l-a reprezentat evocarea regretatului compozitor ieşean, Titel Popovici, plecat acum patru toamne, la 72 de ani, să creeze pentru…îngeri. Una dintre multele sale romanţe rămase în sertar, a fost interpretată cu multă sensibilitate de cunoscuta solistă Silvia Goncear, din Basarabia, multilaureată la ambele Crizanteme, de Aur (de la Târgovişte) şi de Argint (sora ei mai mică (de la Chişinău).
Sigur, nu se pot da distincţii cu toptanul, dar deşi nu au urcat pe podiumul oficial, printre favoritele subiective ale subsemnatului s-au numărat şi noile creaţii semnate de Marcel Iorga, „Minunile toamnei”, în interpretarea plină de sensibilitate a Domniţei Moroşanu, din Vaslui, ca şi duioasa romanţă a Larisei Corobcean, de la Chişinău (de profesie…medic cardiolog!) intitulată „Se zămisleşte o nouă melodie”.
Şi la Interpretare am avut câţiva favoriţi, unul dintre ei ocupând locul III ( ieşanul Aurel Niamţu, semifinalist la „Vocea României” şi îndemnat de Horia Brenciu să abordeze cu mult curaj acest gen dificil, ceea a ce s-a şi întâmplat, urmând ca la ediţiile viitoare să ţintească mai sus), Voichiţa Regoş, din Baia Mare, autoarea unui album de romaneţe lasat în 2012 intitulat „Doar amintiri îţi mai rămân”, ca şi redutabila interpretă Raisa Bârnaz, din Republica Moldova, ocupanta (numai !) a locului II. Pe prima poziţie s-a situat tânărul teolog Doru Emanuel Pantazi din Constanţa.
Iar Trofeul a plecat din nou la…Chişinău, cum spuneam mai înainte, revenindu-i unei graţioase şi talentate interprete de folclor, Tatiana Jakot. Care a câştigat şi Marele Premiu la „Crizantema de Argint” în 2008. Ne-a declarat în exclusivitate după festivitatea de premiere că este pentru prima dată la Festivalul de la Târgovişte, de felul ei fiind o învingătoare, zoda „Fecioarei” stimulând-o spre marea performanţă. A absolvit Academia de Muzică de la Chişinău şi actualmente activând ca solist vocal în Ansamblul „Joc”.
Design-ul şi realizarea Trofeului, ca şi statuetele ce au însoţit celelalte premii îi aparţin sculptorului Cătălin Hrimiuc. Sunt nişte splendide opere de artă, cum avea să ne declare sporana Felicia Filip, care a primit, de asemenea, un Premiu de Excelenţă pentru implicarea activă în ultimii ani în reuşita Festivalului, atât ca preşedinte al Juriului, cât şi graţie minunatelor sale recitaluri.
Dr. Felicia Filip – preşedinte de onoare al Juriului
… Pe nesimţite, mult prea repede au trecut nişte ani de când distinsa soprană dr. Felicia Filip este preşedinta Juriului “Crizantemei”. Acest for profesionist al analizei prestaţiei concurenţilor şi desemnării laureaţilor a inclus în timp nume cunoscute din aria romanţei, folclorului, muzicii culte, compozitori, interpreţi, dirijori, poeţi, realizatori de emisiuni radio şi TV etc., atât din România, cât şi din Basarabia, schimbându-şi componenţa de la o ediţia la alta. Însă elementul de coeziune l-a indus prezenţa în fruntea Juriului a marii noastre artiste lirice, cunoscută pentru exigenţa şi imparţialitatea sa. Desemnarea ca preşedinte a unui reputat artist de operă s-a dovedit inspirată, continuându-se peste timp o tradiţie inaugurată de Octav Enigărescu, urmată de David Ohanesian şi Ludovic Spiess, nume de marcă ale culturii româneşti, care au asigurat un grad ridicat de profesionalism şi rigoare.
Soprana Felicia Filip a fost desemnată anul acesta, cum spuneam, Președinte de Onoare al Juriului. Alături de domnia sa au judecat şi decis alte câteva personalităţi, precum maestrul emerit, dirijorul Voicu Enăchescu – în calitate de preşedinte -, apoi Leonid Gorceac, prim-vicepreşedinte al Uniunii Muzicologilor din Republica Moldova, cunoscutul tenor Florin Georgescu, actriţa Florina Cercel, conf.univ.dr. Diana Vodă Nemţeanu, şi Cristina Munteanu, director-adjunct al Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa.
Reluarea Secţiunii de Creaţie, un mare câştig
Directorul Teatrului Municipal „Tony Bulandra” din Târgovişte, omul de artă Mihai Constantin Ranin, gazda manifestării, a ţinut să sublinieze că „Festivalul «Crizantema de Aur» este o manifestare de anvergură la care ţinem cu toţii. Ne-am bucurat că am putut că instituţia noastră a putut asigura o acustică excelentă, confortul spectatorilor, căldură, curăţenie, condiţii civilizate de vizionare a spectacolelor. E salutar faptul că la ediţia aceasta s-a reluat Secţiunea de Creaţie, care în ultima perioadă a lipsit. Şi din punctul de vedere al selecţiei a existat o noutate, fiind pentru prima oară când s-a realizat în multe locuri: la Bucureşti, Iaşi, Cluj–Napoca, Baia Mare, Chişinău şi, evident, Târgovişte”.
Concurenţi şi vedete în recital
Festivalul “Crizantema de Aur” a avut, aşadar, în mod fericit din nou cele două capitole tradiţionale, Interpretare şi Creaţie, luând parte peste 20 de concurenţi.
După emoţia firească a serilor de concurs au urmat în partea doua recitalurile, performând câteva vedete autohotone de primă mână, soprana Felicia Filip şi tenorul Florin Georgescu (care au cântat şi în duet, oferind un recital alaudat cu frenezie de asistenţă), ca şi câţiva soliştii din vechea generaţie: Marina Voica, Stela Enache, Alexandru Jula. O impresie deosebită a lăsat tânărul actor şi vocalist Adrian Nour & Fraţii Zamfirescu, prezenţi în marile concursuri de la PRO TV.
Iar în final, ne-a onorat cu prezenţa-i agreabilă şi vocea-i cunoscută o vedetă de talie internaţională – cântăreţul italian Francesco Napoli. Dinamicul şi simpaticul solist ne-a oferit un spectacol interactiv, aşa cum doar muzicienii de gintă latină ştiu să ofere.
Un brand onorabil
„Crizantema de Aur” a devenit în timp emblema Târgoviştei. Sau cum se spune mai nou, este un brand onorabil. An de an asistăm la reinventarea sa, pentru că romanţa vibrează în sufletele fiecăruia, indiferent de etate, vrăjindu-ne cu farmecul ei desuet. Cu încântare am constatat că, de fapt, cochetul municipiu Târgovişte se metamorfozează în fiecare toamnă, devenind din vechea Cetate de scaun a Ţării Româneşti o Cetate a… romanţei.
…Se cuvine să adresăm în finalul reportajului nostru un cuvânt de mulţumire staff-ului festivalului, biroului de presă, în special dinamicei coordonatoare şi director-adjunct al evenimentului, Alina Dumbravă, care în ultimii ani a ţinut mereu legătura cu ziariştii iubitori de romanţe din presa locală, din ţară şi din Republica Moldova.
…Să-i dorim, aşadar, Festivalului Naţional al Romanţei “Crizantema de Aur” o viaţă lungă în continuare, chiar dacă vicisitudinele parcă sporesc de la an la an. Numai că organizatorii – iubitori pătimaşi ai romanţei – nu se dau bătuţi cu una, cu două.
Spre cinstea lor! Şi bucuria numeroşilor spectatori…
Horia C. Deliu
