Una dintre prioritățile Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), în anul 2020, o reprezintă proiectul Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita, prin care urmează să realizăm, printre altele, scanarea și punerea în circuitul public, sub formă digitală, a publicațiilor românești editate în perioada interbelică în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita – efort cultural de recuperare a memoriei identitare naționale, astfel încât aceasta să slujească atât ca mărturie a prezenței românismului în regiune, cât și ca sursă de documentare științifică în legătură cu diversele aspecte ale societății umane existente în Arcul Intracarpatic, în secolul al XX-lea.
Astfel, împreună cu Biblioteca virtuală Eurocarpatica, se creează oportunitatea existenţei la Sfântu Gheorghe a unui spațiu de informare, comunicare și formare, în care accesul la informație va fi rapid și direct, iar tradițiile, istoria și cultura românească vor putea fi accesate de către toți cei ce iubesc, promovează și susțin valorile spiritualității românești. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României (SGG), prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.
O primă valorificare culturală a proiectului menţionat o reprezintă Expoziţia foto documentară care va fi vernisată duminică, 15 noiembrie 2020, ora, 12.00, în cadrul proiectului Presa românească și bilingvă din județele Ciuc, Odorhei și TreiScaune din perioada interbelică, finanţat de Consiliul Local Sfântu Gheorghe.
Expoziţia conţine imagini şi informaţii despre peste 30 de publicaţii în limba română şi bilingve şi despre principalii publicişti care au scris în paginile lor, apărute în judeţele Ciuc, Odorhei și Treiscaune în perioada interbelică, reprezentând o modalitate eficientă de cunoaștere a realităților vieții cotidiene din județele Ciuc, Odorhei și TreiScaune în perioada interbelică, prin intermediul presei locale, de către specialişti, dar şi profesori din județul Covasna, iubitori de istorie locală.
Publicaţiile româneşti editate în zonă între 1918-1940 şi-au propus „să acopere un gol pe tărâmul exprimării publice naţionale”, „să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc”. Aproape toate sunt publicaţii săptămânale, iar câteva bilunare, având format mijlociu. Toate se declară independente, aceasta şi explică într-un fel apariţiile de scurtă durată şi întreruperile din unele perioade. Semnau frecvent în coloanele ziarelor amintite principalele personalităţi ale vieţii cultural româneşti şi colaboratori din afara judeţului.
Majoritatea ziarelor îşi propun, la apariţie, ca obiectiv, preocuparea de a promova în paginile lor apărarea intereselor identitare ale românilor din cele trei judeţe, spiritul de colaborare, prietenia şi înţelegerea pe plan local. În editorialul apărut în primul număr din 6 noiembrie 1932 intitulat „Ce vrem”, directorul săptămânalului „La noi – în judeţul Treiscaune”, Dr. Rauca Răuceanu preciza: „Prin apariţia ziarului nostru se urmăreşte umplerea unui gol ce-l reprezintă lipsa unei publicaţii româneşti în judeţ, prin învingerea inerţiei şi ţinerea pasului cu ritmul vremii”. La rândul său I. N. Ţuţuianu, directorul săptămânalului „Neamul nostru” prezentând programul publicaţiei menţiona faptul că aceasta urmăreşte „redeşteptarea simţului naţional patriotic în rândul românilor din judeţ”. În editorialul din primul număr al revistei „Era nouă” din ianuarie 1933, printre altele se spune „de mult se simţea nevoia unui organ publicistic care să apere interesele noastre în acest judeţ şi să netezească calea spinoasă ce avem de străbătut”.
Buletinul Despărţământului ASTRA al judeţului Treiscaune (redactor şef Eugen Sibianu) se dorea „să fie o oglindă fidelă a năzuinţelor spre cultură a acestui ţinut…, un rezumat al manifestărilor culturale care se produc în judeţ şi în ţară, precum şi a oricăror mişcări şi manifestaţiuni de activitate şi solidaritate românească”.
Se remarcă abordarea frontală şi demnă a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunităţile româneşti din fostele judeţe Treiscaune, Ciuc şi Odorhei: Întărirea administraţiei româneşti şi integrarea zonei în realităţile socio-economice, culturale, politice şi administrative ale României Mari, consolidarea bisericilor româneşti, sprijinirea învăţământului în limba română, revitalizarea tradiţiilor româneşti, aducerea la matcă a românilor maghiarizaţi etc.
Demnă de menţionat este, aşadar, activitatea tuturor jurnaliştilor care, în decursul anilor, au trudit pe ogorul presei româneşti din judeţele menţionate, dar şi celor care s-au născut pe aceste meleaguri şi au activat în redacţiile presei culturale, teologice, ştiinţifice şi a celei cotidiene din întreaga ţară, în rândul cărora se află nume precum: Octavian C. Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Gociman-Oituz. Numele lor rămân încrustate pe răbojul timpului, făcând cinste acestei frumoase zestre a culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, director ştiinţific al CESCH
