Estimările tăierilor ilegale de lemn din România sunt eronate şi lipsite de fundamentare ştiinţifică, iar evaluarea falsă de 20 milioane metri cubi (mc) a ajuns să constituie o referinţă în draftul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care urmează să fie adoptat de Guvernul României şi chiar în Raportul de ţară privind România al Comisiei Europene (2020), avertizează reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.
„Începând din anul 2019, de când au fost făcute publice rezultatele Inventarului Forestier Naţional (IFN), mai multe organizaţii de presă şi din societatea civilă au preluat în mod necritic cifre din referitoare la dispariţiile de masă lemnoasă din păduri şi le-au asimilat tăierilor ilegale. Rezultatul a fost „evaluarea” acestora la un volum mediu de 20 de milioane de metri cubi anual. Atenţia exclusivă şi exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale au deformat percepţia publică despre rolul şi funcţiile pădurii. În ciuda faptului că cifrele respective nu au fost niciodată explicate ştiinţific, evaluarea aceasta eronată a ajuns până în prezent să constituie o referinţă în draftul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care urmează să fie adoptat de Guvernul României şi chiar în Raportul de ţară privind România al Comisiei Europene (2020). Mai mult, pornind de la volumul de 20 de milioane mc, documentele mai sus menţionate estimează valoarea pierderilor cauzate României la 6 miliarde de euro pe an. Estimările tăierilor ilegale sunt eronate, lipsite de fundamentare ştiinţifică”, susţin reprezentanţii industriei lemnului, într-o scrisoare deschisă transmisă ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
Conform reprezentanţilor Prolemn, estimarea tăierilor ilegale la un volum mediu anual de 20 de milioane de mc porneşte de la diferenţa dintre „volumul dispărut” măsurat de Inventarul Forestier Naţional (IFN) şi volumul comercial exploatat pe care îl măsoară Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Mai exact, volumul a fost calculat ca diferenţa dintre volumul total dispărut, de 38 de milioane mc anual, dat de IFN, şi volumul exploatat, de aproximativ 18 milioane mc pe an, dat de INS. Or, diferenţele între volumele „total drain” date de inventare naţionale şi „commercial wood” se regăsesc în toate ţările europene, fără ca acest volum să fie asimilat tăierilor ilegale. Acesta este un lucru bine-cunoscut. Această diferenţă trebuie înţeleasă în contextul diferenţelor conceptuale şi metodologice dintre măsurătorile IFN şi statisticile INS”, explică sursa citată.
În viziunea specialiştilor, datele IFN se referă la întregul volum suprateran al arborilor recoltaţi, în timp ce datele INS se referă la volumul comercial (fără vârf, crengi, cioată), iar diferenţele de metode de evaluare conduc la diferenţe de volum de până la 20% între cele două. Astfel, raportat la totalul recoltei/lemnului dispărut, diferenţa de metodă poate explica o diferenţă de 5 – 7 milioane mc.
„Datele IFN includ lemnul mort şi descompus între cele ciclurile succesive ale inventarului, volum de lemn mort evaluat de literatura ştiinţifică la 1 mc/an/ha. Extrapolând acest lemn mort la suprafaţa fondului forestier, ajungem la un potenţial volum de 7 milioane de mc lemn mort, regăsit „in situ” într-o proporţie foarte mică, dar inclus în volumul dispărut. Din vegetaţia din afara fondului forestier (aproximativ 500.000 ha) şi de pe suprafeţele de pădure ale proprietarilor cu proprietăţi mici persoane fizice sunt recoltate pe bază de APV-uri volume foarte mici, aşadar nu sunt prinse în INS. Avem o nouă diferenţă între datele IFN şi datele INS, de minim 3 – 4 milioane mc. Chiar dacă am accepta un volum total de 20 de milioane de mc tăiaţi ilegal anual, evaluarea pagubelor la 6 miliarde de euro anual este mult disproporţionată. Dată fiind valoarea medie a masei lemnoase pe picior de circa 35 de euro/mc, o pierdere directă ar putea fi calculată la circa 700 de milioane de euro pe an – mult mai puţin decât cifra de 6 milioane de euro/an, avansată în Raportul de ţară al CE şi preluată necritic în PNRR”, apreciază asociaţia de profil.
În acest context, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn, consideră că estimările care s-au vehiculat până acum, privind volumul tăierilor ilegale şi pagubele produse de către acestea, „nu dau o imagine clară a ceea ce se întâmplă în realitate”. „Alături de mulţi alţii din sectorul lemnului, membrii AIL – Prolemn se poziţionează ferm împotriva acestui fenomen, care ne afectează pe toţi. Dar până ce nu îl înţelegem la adevărata sa dimensiune riscăm să risipim resurse importante pe control şi prevenţie şi să blocăm dezvoltarea şi susţinerea administrării durabile a pădurilor şi unei industrii a lemnului sustenabile”, afirmă Tobescu.
În scrisoarea deschisă adresată ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, industria lemnului solicită Guvernului României să iniţieze o dezbatere ştiinţifică de anvergură pentru a determina într-un mod corect şi fundamentat amploarea tăierilor ilegale şi efectele acestora asupra mediului, economiei şi societăţii româneşti.
Totodată, Asociaţia Prolemn cere autorităţilor să elimine cifrele privind tăierile ilegale de lemn, vehiculate în spaţiul public, din documente strategice de importanţă capitală, precum PNRR, şi să solicite clarificări Comisiei Europene privind modul de fundamentare al acestor evaluări.
AGERPRES
