Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni ( MNCR) ne prezintă, prin intermediul paginii de socializare, două cărți poștale din colecția doamnei prof.dr.Luminița Cornea, primite de la apropiați ai familiei Cioflec, care au fost donate instituției muzeale din Sfântu Gheorghe.
„Acestea reprezintă documente cu valoare memorialistică deosebită. Sunt două cărți poștale expediate celor dragi de către persoane aflate probabil la tratament sau în vacanță în stațiunea balneoclimaterică Covasna, în anii 1970-1980”, arată sursa citată.
Scurtă istorie a cărții poștale
O carte poștală este o bucată de hârtie sau de carton de regulă în formă dreptunghiulară sau pătrată, suport pentru comunicare sub formă de corespondență deschisă (este expediată fără plic).
Scopul ei actual este atât acela de a transmite adresantului mesajul expeditorului cât și acela de a furniza primului, imagini care să exemplifice locul unde se află expeditorul.
Apărută către sfârșitul secolului al 19-lea, cartea poștală a devenit repede un mod de comunicare între oameni, ea în sine fiind privită azi ca un adevărat obiect de artă miniaturală și un fragment de viață cotidiană.
Prima carte poştală ilustrată de pe la noi a fost de producţie manufacturieră (necirculată), fiind concepută şi realizată „manu propria” de poetul Al. Macedonski, în anul 1888. Câţiva ani mai târziu, la 29 august 1894, a fost emisă prima carte poştală românească, oficială, în producţie de serie. Ea a fost pusă în vânzare odată cu inaugurarea, la Bucureşti, a Expoziţiei Cooperatorilor Români, prilej cu care a avut loc şi prima expoziţie filatelică oficială.
Scopul ei actual este atât acela de a transmite adresantului mesajul expeditorului cât și acela de a furniza primului imagini care să exemplifice locul unde se află expeditorul.
La origine, acest tip de corespondență rapidă a apărut datorită faptului că taxele pentru cărți poștale erau inferioare corespondenței în plic. Primele cărți poștale nu erau ilustrate.
Cărțile poștale retrase din circulație pot servi colecționarilor, organizați uneori în cartocluburi. Ele pot avea un rol în restituirea memoriei vizuale comunitare.
„Voi mai aveți obiceiul de a trimite cărți poștale celor dragi din locurile vizitate în vacanță? Când ați trimis ultima dată o carte poștală sau când ați primit una?” – ne/vă întreabă reprezentanții Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
Carte poștală color, ce are în prim plan plaja din Costinești, cu a sa celebră epavă Evangelia
În cursul lunii iulie a.c. în patrimoniul MNCR a intrat o carte poștală donată de prof. dr. Luminița Cornea, „care a călătorit pe distanța Costinești-Araci, în vara anului 1975. Fotografia lui Alexandru Florescu redă o panoramă a plajei, din care nu lipsește epava, simbolul stațiunii. Vederea face parte dintr-o serie editată în anii ‘70 de celebra Editură Meridiane și e încadrată în categoria Arta grafică”.
Maria Crețu-Graur
Sursa foto: MNCR
