Autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au obţinut 9,5 milioane de euro din PNRR pentru realizarea unui muzeu al comunismului, care va fi unul atipic pentru că vizitatorii vor putea locui câteva zile în acest spaţiu, pentru a experimenta viaţa din perioada de dinainte de 1989, a anunţat marţi, primarul Antal Arpad.
Potrivit acestuia, viitorul muzeu ar putea fi amenajat fie în clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, care se află în ruină de mai mulţi ani, fie într-unul dintre imobilele aflate în incinta Fabricii de Ţigarete din municipiu, care a fost cumpărată în acest an de către Primărie. Fosta fabrică de ţigarete a fost achiziţionată de municipalitate cu scopul de a o reabilita şi a înfiinţa aici un centru interactiv de ştiinţă şi divertisment după modelul „Palatului minunilor” din Budapesta, precum şi spaţii pentru organizarea de evenimente, cursuri şi activităţi de petrecere a timpului liber pentru tineret.
„Avem 9,5 milioane de euro din PNRR pentru muzeul comunismului în Sfântu Gheorghe. Dacă reuşim să obţinem dreptul de proprietate asupra clădirii Casei de Cultură a Sindicatelor, atunci acolo vom face muzeul (…) Nici nu ne ajung banii, dacă vrem să facem din clădirea aceea una de secolul 21 nu o să ne ajungă banii aceştia, asta însemnând şi tot ce înseamnă digitalizare şi zona interactivă. Dar, evident, avem şi un scenariu B, dacă nu putem aici, atunci în ansamblul de clădiri de la Fabrica de Ţigarete, în clădirea care a fost construită în anii ’50 vom face acest muzeu”, a declarat primarul Antal Arpad.
Acesta a mai spus că va fi un muzeu atipic, în care se va putea şi locui timp de câteva zile pentru experimenta viaţa din perioada dinainte de 1989.
„Eu îmi doresc ca în acest muzeu să arătăm perioada din ’45 până în 1989, cu bune şi cu rele. Nu vreau o Casă a terorii cum este la Budapesta, de exemplu (…) Deci, eu vreau să arăt şi lucrurile bune şi lucrurile proaste ale acestei perioade. O chestiune care îmi place foarte mult, nu pentru că e ideea mea, şi pe care sper că o vom putea realiza, îmi doresc să amenajăm patru locuinţe, una pentru perioada ’50, una pentru perioada ’60, una pentru ’70 şi una pentru ’80, exact aşa cum era o locuinţă medie în perioada respectivă, mobilată şi cum era viaţa în apartamentul respectiv. Deci, unde oamenii se pot muta pentru câteva zile, pot închiria să stea o săptămână acolo, dar acolo va fi exact ca în 1987: dacă dai drumul la televizor va fi alb-negru, cu Mihaela (desene animate – n.red.) de la ora 7,00, cu Ceauşescu de la 8,30, cu apă caldă doar dimineaţa şi seara, cu lumina luată la ora 6,00 şi, practic, poţi să retrăieşti acolo aceste momente, ca să vadă şi tinerii, că eu tot încerc să le explic copiilor mei cum a fost, dar nu pot. Aşa mi-a venit ideea, îi bag acolo o săptămână (…) să vadă cum e când nu ai telefon, nu ai WI-FI, nu ai nimic”, a explicat primarul Antal Arpad.
El a adăugat că şi-ar dori să fie amenajat în muzeu şi un magazin cum au fost acelea din perioada comunistă, în care produsele de bază să fie vândute „pe cartelă”. „Va fi şi un magazin unde să poţi să cumperi pe cartelă, dar, de exemplu, când o să cumperi cadouri, o să îţi dea şi peşte congelat lângă, că atunci nu se putea altfel”, a mai menţionat edilul.
În municipiul Sfântu Gheorghe există un muzeu dedicat victimelor dictaturii comuniste din România, inaugurat în anul 2014 la iniţiativa Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Covasna. Muzeul, amenajat cu sprijinul Primăriei în subsolul casei Beor, o clădire monument istoric aflată în vecinătatea Liceului de Arte, reuneşte documente, fotografii şi diverse obiecte ce au aparţinut unor localnici condamnaţi la închisoare, la muncă silnică ori la moarte pentru că s-au opus regimului comunist.
La intrarea în muzeu, pe pereţii vopsiţi în culoare roşie, au fost postate fotografii alb-negru ale liderilor epocii comuniste, printre care Lenin, Stalin şi Nicolae Ceauşescu, iar la subsol au fost reconstituite o „cameră neagră” de aproximativ un metru lungime şi jumătate de metru lăţime unde erau izolaţi deţinuţii, o celulă cu două paturi de fier suprapuse şi o cameră de interogatoriu. De asemenea, au fost expuse câteva uniforme ale foştilor deţinuţi de la închisoarea Jilava.
Conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Covasna a declarat că muzeul a fost înfiinţat cu scopul de a aduce un omagiu victimelor dictaturii comuniste, oamenilor care „în numele legii” au suferit în închisori, au fost deportaţi, trimişi în colonii de muncă, au fost expropriaţi, dar şi cu scopul de a fi „un loc de învăţătură pentru urmaşi”.
Printre documentele expuse pot fi văzute mandate de arestare sau „deţinere”, dosare, note informative ale colaboratorilor Securităţii, rapoarte de filaj, procese verbale ale interogatoriilor, acte de trimitere în judecată, cereri de graţiere, acte de executare a sentinţei, inclusiv de condamnare de moarte, dar şi cărţi poştale trimise de cei deportaţi.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
