„Cu frunze ce prind nuanţe de galben, cu miros de poamă coaptă, îmi amintesc că în fiecare an pe scena din inima Dumbravei, toamna vine mereu altfel. Aceeaşi toamnă de fiecare dată, şi de fiecare dată alta, încărcată mereu cu cântec şi joc, pentru tradiţia întorsureană. Toamna începe, de fapt, la noi, cu Festivalul Ciobănaşul. În fiecare an renaştem şi noi tradiţia strămoşească vibrând alături de crestele semeţe ale Ciucaşului, de mirosul de fân şi pământ roditor, de valul de cerneală al Buzăului care în curgerea sa domoală, ne călăuzeşte, demonstrându-ne că noi, întorsurenii, am fost mereu aici, înveşmântaţi cu Doina, peste care s-au scurs atâtea valuri şi vâltori“.
În cântec de bucium, cu aceste cuvinte şi-a început discursul de deschidere a celei de a 40-a ediţii a Festivalului Ciobănaşul, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Costică Oltean.
Acesta ne-a împărtăşit bucuria că a reuşit să organizeze ediţia jubiliară din acest an a Ciobănaşului întorsurean, care „trezeşte în fiecare din noi mândria de a fi român, prin cântec şi joc strămoşesc“. Iar cântecul şi jocul au fost la ele acasă timp de peste şapte ore, în care au urcat pe scenă interpreţi de muzică populară şi peste 16 formaţii de dansuri populare din judeţele Braşov, Buzău, Harghita şi Covasna, printre acestea numărându-se Grupul vocal bărbătesc „Pădurenii“ din Barcani, Corul „Plai Întorsurean“, Ansamblul „Rapsozii Varvigiului“ din Topliţa, Ansamblul folcloric profesionist „Junii Sibiului”, Ansamblul folcloric „Cununa Carpaţilor” al Casei de Cultură din Întorsura Buzăului precum şi invitaţii de onoare Silvana Riciu, Mariana Anghel, Camelia Cosma Stoiţă, Daniel Rosalim şi Nelu Albu.
[slideshow id=49]
Eveniment ce dă sens vieţii comunităţii întorsurene
Primarul oraşului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, a declarat că organizarea pentru a 40- a oară, a Festivalului Ciobănaşul, în condiţiile în care bugetul alocat a fost de zece ori mai mic decât cel din urmă cu un deceniu, respectiv 30.000 lei, reprezintă un răspuns pe care îl dă această comunitate provocărilor lumii care se schimbă, „o lume care vrea să ne integreze, dar ne vrea fără lucrurile care definesc personalitatea noastră de români, fără elementele de specificitate care definesc sufletul românului-tradiţia şi folclorul”. Edilul a menţionat faptul că ideea de folclor şi de tradiţie s-a dezvoltat nebănuit în ultimii ani. Astfel, în toate cele patru localităţi din zonă au apărut grupuri folclorice, mai ales grupuri care fac educaţie copiilor, promovând tradiţia, pe mai departe, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că, pe termen mediu, aceste valori care definesc sufletul românesc, se vor păstra.
Totodată, Leca Băncilă a precizat că sărbătoarea „Ciobănaşului” semnifică şi un prilej de întâlnire şi de bucurie, în condiţiile în care câteva mii de întorsureni care trăiesc şi muncesc departe de casă, majoritatea în Italia, îşi doresc să fie prezenţi la acest eveniment de o importanţă deosebită pentru toţi locuitorii zonei.
Meşterii populari s-au alăturat „Ciobănaşului”
La ediţia jubiliară a Festivalului „Ciobănaşul” de la Întorsura Buzăului au fost prezenţi şi 11 meşteri populari atestaţi profesional, din şase judeţe – Sibiu, Argeş, Dâmboviţa, Mureş, Prahova şi Cluj, care, prin obiectele expuse au dorit să arate celor prezenţi că produsul meşteşugăresc are în el mult suflet, lucru ce îl deosebeşte de articolele realizate în fabrică.
„Anul acesta am scos Ciobănaşul din zona folclorului şi l-am aşezat şi pe alte coordonate. Ca urmare, am invitat meşteri populari, cu meşteşugurile lor, despre care mulţi dintre cei tineri nici nu ştiu ce înseamnă” a spus primarul Leca Băncilă.
Unul dintre aceştia, Toader Gheorghe, a venit la Întorsura Buzăului din inima Deltei, de la Tulcea, ca să prezinte celor prezenţi „aceste frumuseţi cu păsări sculptate de lemn- răţuşte, gâsca pitică, egrete, pescăruşi şi o casă superbă care este învelită cu stuf”. Acesta ne-a mărturisit faptul că a ales să vină „în această zonă minunată”, deşi la acest sfârşit de săptămână avea invitaţii de participare la alte festivaluri din ţară.
Nici standul meşteşugarului Ioana Nicolai, din Stâlpeni Argeş, nu putea fi trecut uşor cu vederea. Acesta a expus produse tradiţionale confecţionate din lemn – carul cu boi, figurine care înfăţişează personaje din viaţa satului precum lăutarii, cosaşul, dogarul, tăietorul de lemne, pădurarul, ciobanul care face mâncare la tuci sau cel care stă în bâtă, dar şi ursuleţi şi roabele. Şi pentru a nu sta degeaba nicio clipă, acesta s-a îndeletnicit cu sculptatul unei bâte ciobăneşti, şi pe parcursul zilei de ieri.
Cu muzică şi dansuri populare, cu meşteşugari dar şi comercianţi ambulanţi, cu sute de oameni veseli ce au umplut poiana de la poalele Ciucaşului, ieri seară „a căzut cortina” peste a 40-a ediţie a Festivalului Ciobănaşul de la Întorsura Buzăului.
Maria Graur
