Se fac demersuri pentru introducerea sitului arheologic în circuitul turistic.
Conducerea Primăriei Covasna vrea să scoată din fondul forestier suprafaţa de teren pe care se află ruinele cetăţii dacice, pentru a putea accesa fonduri în vederea introducerii acesteia în circuitul turistic.
Primarul staţiunii Covasna, Lorincz Zsigmond, a declarat miercuri pentru AGERPRES că printre obiective se numără repararea drumului care duce spre cetate, precum şi marcarea acestuia şi montarea de indicatoare turistice.
Lorincz Zsigmond a menţionat că există şanse ca proiectul să fie finanţat de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Potrivit consilierului local Dorel Lungu, cetatea dacică de la Covasna a revenit în atenţia specialiştilor şi a opiniei publice în anul 1995, când o parte dintre ruinele acesteia au ieşit la iveală în urma unei furtuni puternice care a culcat pădurea la pământ. La rădăcina copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci şi alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d. Hristos.
Potrivit unei legende locale, în cetate s-ar afla o comoară care poate fi descoperită doar din şapte în şapte ani, atunci când zidurile acesteia se deschid spre o ladă plină cu aur. Se spune că porţile stau deschise o noapte întreagă până la cântatul cocoşilor, dar oamenii au pierdut socoteala anilor şi nimeni nu a găsit până acum comoara dacilor.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Viorica Crişan, care efectuează în aceste zile cercetări arheologice în incinta cetăţii, a declarat pentru AGERPRES că, în urma săpăturilor începute în anul 1998, au fost descoperite mai multe terase fortificate foarte bine conservate, care pot oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice. „Din păcate, fondurile alocate cercetărilor arheologice sunt foarte reduse”, a declarat Viorica Crişan, menţionând că anul acesta Ministerul Culturii a dat suma de 10.000 de lei pentru săpăturile de la cetatea din Covasna. Arheologii spun că, în paralel cu refacerea drumului de acces şi a montării panourilor turistice, ar trebui să se ia măsuri şi pentru împrejmuirea acestei cetăţi care atrage „căutători de comori”.
Se mai vehiculează că cetatea dacică de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, dar, spune Viorica Crişan, deocamdată nu s-au găsit indicii care să confirme acest lucru.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
Foto: MNCR.ro
