Se împlineşte, iată, în 2 aprilie 2021, un sfert de veac de la înfiinţarea, în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, o instituţie fără de care societatea românească din judeţele Covasna şi Harghita ar fi fost mult mai săracă, mai lipsită de sprijin moral, mai urgisită de distorsiunile relaţiilor interetnice din zonă; inclusiv comunitatea etnică maghiară, numeric majoritară în judeţele Covasna şi Harghita, ar fi fost mai puţin informată despre istoria multietnică și pluriconfesională a zonei, fără contribuţia acestei instituţii, creată acum 25 de ani, de tânăra Episcopie Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. Încă de la înfiinţarea sa, Centrul Nicolae Colan, împreună cu celelalte instituţii şi asociaţii culturale şi civice româneşti din cele două judeţe, şi-a adus o importantă contribuţie la susţinerea colaborării şi armoniei interetnice, la clarificarea, cu ajutorul cercetărilor ştiinţifice, a relaţiilor istorice româno-maghiare de-a lungul secolelor, deosebit de important fiind pentru conştiinţa publică mesajul bunei înţelegeri şi al multiculturalităţii în zonă.
Astfel, a apărut în peisajul cultural naţional o voce tot mai distinctă, mai curată, mai demnă, care a adunat an de an, din întreg spaţiul românesc, conştiinţe de răsunet pentru ca noua instituţie sângeorgiană să-şi poate duce la îndeplinire menirea nobilă pe care si-a propus-o: să păstreze şi să apere valorile culturale, ştiinţifice, spirituale, morale, tradiţionale şi materiale româneşti, să deschidă orizonturi largi pentru crearea a noi astfel de valori, într-un climat de bună înţelegere şi armonie în zonă. Şi pentru toate aceste deziderate, conducerea Centrului, cu binecuvântarea şi sprijinul IPS Ioan, azi Mitropolit al Banatului şi al PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a fost conştientă încă de la început că este nevoie de o muncă uriaşă de cercetare istorică, sociologică, etnografică, arheologică, o muncă de editare şi reeditare a unor cărţi de căpătâi, o informare cuprinzătoare privind cele mai bune practici de prezervare a valorilor naţionale.
În aceste condiţii, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit NIcolae Colan” s-a alăturat celorlalte locaşuri publice unde, după decembrie 1989, românii din zonă se „simt acasă”: bisericile româneşti, şcolile în limba română, bibliotecile, Teatrul „Andrei Mureşianu”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă, Centrul Cultural Topliţa ş.a.
Având în prag de început al activităţii binecuvântarea şi implicarea nemijlocită a IPS Ioan, azi mitropolit al Banatului, în prezent a PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, noua instituţie s-a născut şi activează sub zodia unei iubiri nemărginite a creatorilor ei, în frunte cu cei doi ierarhi amintiţi, faţă de istoria, cultura şi spiritualitatea românească pe aceste meleaguri binecuvântate din inima ţării, atât de vitregite prin secole, şi expuse fără nicio apărare mai ales după 1989. Aşa a devenit Centrul Nicolae Colan, cu trecerea anilor, un loc drag majorităţii românilor, casa lor de suflet. Aici – în arhiva, biblioteca şi baza de date în format electronic – sunt păstrate mărturiile documentare şi izvoarele istorice referitoare la prezenţa şi dăinuirea lor în Curbura interioară a Carpaţilor. Aici au fost gândite proiectele monumentelor Sfântului Andrei Șaguna, Mitropolitului Nicolae Colan, Episcopului Justinian Teculescu, Protopopului Ioan Rafiroiu, a troițelor înălțate pe locul bisericilor ortodoxe dărâmate în toamna anului 1940. De aici a pornit propunerea de canonizare a Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna, formulată împreună cu Fundația Științifică „Andrei Șaguna” din Constanța (președinte Prof. univ. dr. Aurel Papari). Aici au avut loc sute de manifestări cultural-ştiinţifice, cu participarea a mii de cercetători din întreaga ţară şi de peste hotare, aici s-au întâlnit lideri ai românilor din zonă cu ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, cu membri ai Academiei Române, cu preşedinţi ai României, cu prim miniştri, miniştri, parlamentari şi cu alţi demnitari ai statului român, aici s-au documentat peste 50 de preoţi, profesori şi alţi specialişti în ştiinţe socio-umane în vederea elaborării lucrărilor de licenţă şi masterat şi peste 20 de doctoranzi, la care se adaugă zeci de autori de lucrări de istorie locală. Aici au fost pregătite pentru tipărire cele peste 300 de volume apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc, inclusiv publicaţiile Angvstia, Acta Carpatica, Grai Românesc, Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” ş.a. Tot aici, săptămânal, şi acum lunar, s-au întâlnit şi se întâlnesc liderii principalelor asociaţii culturale, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna şi Harghita, o bună parte dintre ele având sediul aici, printre care Centrul European de Studii Covasna – Harghita, asociaţie cultural –ştiinţifică aflată din anul 2017 sub egida Academiei Române, principalul partener strateg al Centrului Nicolae Colan, aici au fost acordate zeci de interviuri ziariştilor de la importante publicaţii, de la posturi de radio şi televiziune şi agenţii de presă, din ţară şi străinătate, despre realităţile complexe din sud – estul Transilvaniei. De ani de zile, de aici au plecat sutele de mesaje, memorii, scrisori deschise, rezoluţii, apeluri adresate autorităţilor publice central și locale pentru apărarea drepturilor românilor din aceste judeţe unde ei sunt numeric minoritari şi pentru acordarea de sprijin în privinţa îmbunătăţirii convieţuirii interetnice; aici a început în anul 2019, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară, un amplu proces de restaurare şi conservare, informatizare şi digitizare a patrimoniului documentar şi de promovare a identităţii româneşti din zonă, prin editarea unor lucrări reprezentative.
Aici, din zori şi până târziu în noapte, s-a muncit cu profesionalism şi dăruire pentru redactarea unor cărţi fundamentale pentru istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei, precum: Românii din Covasna şi Harghita Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură (Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan), O candelă în Carpaţi. 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei (IPS Ioan, Nicoleta Ploşnea, Ioan Lăcătuşu), Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita (Ioan Lăcătuşu, Erich Mihail Broanăr, cu binecuvântarea PS Andrei), cele 30 de volume din colecţia „Profesioniştii noştri” şi multe alte volume referitoare la personalităţi ale istoriei naţionale, regionale şi locale, născute pe aceste meleaguri,
O adevărată comoară a Centrului Nicolae Colan este reprezentată de sutele de prieteni şi colaboratori din rândul cercetătorilor, academicienilor, istoricilor, etnografilor, sociologilor, teologilor, cadrelor didactice universitare, muzeografilor, arhiviştilor, preoţilor, profesorilor, al altor intelectuali din întreg spaţiul românesc. Cu sprijinul acestor statornici „ambasadori” ai românilor din Arcul Intracarpatic, viaţa cultural-ştiinţifică din zonă a fost integrată la circuitul naţional de valori, reuşindu-se astfel să fie eliminate clişeele şi prejudecăţile, meşteşugit promovate de unele cercuri, care susţin existenţa în centrul ţării a unei enclave etnice maghiare, în care prezenţa şi dăinuirea românească este minimalizată.
În acest prim sfert de veac de activitate, Centrul Nicolae Colan a funcţionat cu doar 2-3 angajaţi, ale căror salarii au fost şi sunt asigurate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei: odinioară Violeta Pătrunjel – Popescu, Ioana Lăcătuşu -Vişniuc, Monica Blaj, Rodica Gafiţa, directori: dr. Ioan Lăcătuşu, pr. Ciprian Staicu, pr. Sebastian Pârvu , în prezent Pr. Ioan Marin, director, director onorific dr. Ioan Lăcătuşu, muzeografi și documentariști Erich Mihail Broanăr şi Ciprian Hugianu. Am pornit la drum un grup restrâns de entuziaşti din Sfântu Gheorghe, beneficiind neîntrerupt şi substanţial, de la început şi până în prezent, de sprijinul unor cunoscuţi cercetători preocupaţi de studierea istoriei şi culturii românilor din sud – estul Transilvaniei: Ana Grama, Vasile Lechinţan, Ioan Ranca, Ioana Cristache Panait, Elena Mihu, Ilie Bădescu, Radu Baltasiu, Maria Cobian Băcanu, Ion Ciurea –Weidner din Koln/Covasna, şi a membrilor societăţii civile româneşti din zonă.
Pe lângă aceştia, au „roit” pe aici, la îndemnul regretatului părinte profesor Ilie Moldovan, un mare susţinător al românilor din Arcul Intracarpatic, un grup de tineri vrednici (studenţi, profesori, preoţi), astăzi personalităţi cu binecuvântate rosturi în societatea românească: Violeta Pătrunjel (Popescu)- unul din „ctitorii” Centrului-, Alin Câmpeanu, Constantin Stroilescu, Codrina Şandru, Nicoleta Ploşnea, Sebastian Pârvu, Ciprian şi Ioana Staicu, Dan Tănasă, Claudiu Bădescu, Ioana Lăcătuşu, Maria Băilă, Alina Iancu, Romeo Negrea, Edmond Dorneanu, Codrin Munteanu, Dorel Marc, Costel Cristian Lazăr, Marius Dănilă, Alina Iancu, Adriana Bota ş.a.
Aşa au început să intre în cercul de atracţie minunat al Centrului personalităţi din întreaga ţară, participanți statornici la proiectele și manifestările Centrului și la redactarea publicațiilor și volumelor tipărite la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc.
Deosebit de fructuoasă a fost şi este colaborarea Centrului cu arhiviştii din cadrul Arhivelor Naţionale, cu muzeografii de la Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (director dr. Valeriu Cavruc) şi de la Centrul Cultural Topliţa (director, dr. Costel Cristian Lazăr), cu cercetătorii de la Centrul de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (director dr. Radu Baltasiu), cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj –Napoca (Acad. Nicolae Edroiu și director prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române), cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române din Târgu Mureş (director prof. univ. dr. Cornel Sigmirean), cu reprezentanţii Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti (Eugen Popescu, Dana Soroş, Laurenţiu Plăieşu) şi ai Centrului de Cultură Arcuş (prof. Petre Străchinaru, prof. Dan Manolăchescu, Attila Kopocz), cu Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară, începând cu anul 2019, şi, nu în ultimul rând trebuie neapărat menţionată şi colaborarea cu profesorii, preoţii şi alţi intelectuali din zonă: prof. Vasile Stancu, prof. Corina Bărăgan Sporea, prof. ing. Maria Peligrad, prof. Mihai Trifoi, prof. Rodica Pârvan, prof. Florentina Teacă, prof. Ligia Dalila Ghinea, prof. Maria Stoica, preoți parohi Ioan Tămaș, Ioan Cucu, Cornel Bujoreanu și cu preoţii doctoranzi Laurenţiu- Gabriel Panciu, Marius Banciu, Cristian Vlad Irimia, Elisei Vatamanu, scriitorii Ilie Şandru, Ionel Simota, Antonia Amatti (Mioara Nicolau), Mihaela Aionesei, ş.a.
De-a lungul anilor, ne-au onorat cu prezenţa şi ne-au îmbogăţit sufletele mari personalităţi ale culturii şi spiritualităţii româneşti: scriitorii basarabeni Grigore Vieru, Ioan Ungureanu, Nicolae Dabija; academicienii Dumitru Protase, Emil Burzo, Virgil Cândea, Alexandru Surdu, Mircea Păcurariu, Nicolae Edroiu, Horia Colan, Ioan-Aurel Pop, Nicolae Noica; istoricii Gheorghe Buzatu şi Nicolae Bocşan, scriitorii Mihai Diaconescu, George Muntean, Dan Zamfirescu, Ioan Coja, George Pruteanu, Dan Puric, Doru Munteanu, Ion Popescu Topolog, Daniel Drăgan, Ionel Simota, Anthonia Amatti alias Mioara Nicolau, Sorin Teodorescu, Sânziana Pop, Nadia Cella Pop, Radu Macrinici, Ion Ciurea-Weidner, Gheorghe Olteanu, Mihaela Aionesei, Luminița Cornea şi mulţi alţii.
Am lăsat intenţionat la urmă, ca o încoronare a ajutorului esenţial primit, un cuvânt de mulţumire şi recunoştinţă pentru cei doi ierarhi care ne-au sprininit şi ne sprijină nemijlocit: IPS Ioan şi PS Andrei, apoi membrilor Permanenţei Eparhiale, preacucernicilor părinţi protopopi şi parohi, stareților vetrelor monahale din cuprinsul Eparhiei, membrilor din conducerea societăţii civile româneşti, în mod deosebit Ligii Cultural – Creştine „Andrei Şaguna” (preşedinte av. Ioan Solomon, unul din cei mai importanţi lideri ai românilor din zonă din perioada postdecembristă, economist Doina Melinte, juriştilor Nicolae Cârlănescu şi Elena Ciobanu), Fundaţiei „Mihai Viteazul” (preşedinţi prof. ing. Stela Buda şi prof. ing. Maria Peligrad), Despărţământului ASTRA Covasna – Harghita (preşedinţi Gheorghe Tatu, prof. Ioan Paul Voinescu, prof. dr. Luminiţa Cornea, vicepreşedinte Maria Creţu – Graur), Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (preşedinţi Codrin Munteanu, Ioan Solomon, Dorin Suciu, Ilie Şandru, Ioan Sabău Pop, Marian Stiopu, Teodor Dobrean), Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” (directori prof. Rodica Pârvan, prof. Carmen Tordoi), Asociaţiei „Calea Neamului” din Braşov (preşedinte dr. Mihai Târnoveanu), membrilor familiei academicianului Horia Colan (dr. Monica Colan, dr. Ligia Simonescu-Colan), foştilor prefecţi, parlamentari, consilieri locali şi judeţeni. Un sincer gând de recunoștință adresăm prof. univ. dr. Valer Dorneanu, fiu al acestor meleaguri, pentru sprijinul constant și benefic acordat de-a lungul anilor.
Gratitudine deosebită se cuvine a adresa şi generoşilor parteneri: Societatea de arhivare „Ştefadina” din Bucureşti (director general Mihai Nicolae şi prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu) şi Tipografiei Magic Print din Oneşti (director general Maria Dohotaru).
Un cuvânt de aleasă mulţumire adresăm tuturor celorlalţi colaboratori, parteneri, sponsori şi binefăcători, prieteni şi susţinători ai Centrului, din judeţele Covasna şi Harghita, din ţară şi de pretutindeni, a căror nominalizare se va oglindi, cu respect, în monografia Centrului. Şi cu această ocazie îi asigurăm pe toţi de stima, consideraţia şi recunoştinţa noastră, în arhiva Centrului fiind consemnate, la loc de cinste, vorbele, respectiv ideile, propunerile, încurajările dar şi faptele fiecăruia.
De menţionat că un rol important în aducerea la cunoştinţa publică a strădaniilor noastre l-au avut şi îl au ziariştii din presa locală şi naţională, cărora, parafrazându-l pe părintele Ilie Moldovan, le mulţumim „din cer până în pământ”, printre aceștia au fost şi sunt prietenii: Dumitru Manolăchescu, Mihai Groza, Angela Bârsan, Oana Mălina Negrea, Gina Ştefan, Ioan Longin Popescu, Nicolae Băciuţ, Doru Decebal Feldiorean, Maria Creţu-Graur, Iulia Drăghici, Irina Airinei Vasile, Ilie Trăian, regretaţii Lazăr Lădariu, Nicolae Balint, Gheorghe Chiper, Constantin Mustaţă ş.a.
Bineînţeles că în toţi aceşti ani se puteau realiza mult mai multe din proiectele propuse, dacă aveam sprijinul forurilor politice competente şi a administraţiei publice locale. Suntem conştienţi că unii nu apreciază aşa cum se cuvine activitatea noastră. Şi este firesc să fie aşa. O evaluare obiectivă a activităţii Centrului, în cei 25 de ani de la înfiinţare, trebuie să aibă în vedere câţiva parametri, precum: situaţia de la care am pornit, resursele umane şi financiare de care am dispus, sprijinul primit din partea autorităţile publice locale, prezentarea denaturată şi răuvoitoare a principalelor noastre activităţi, din partea mass – media maghiară, inclusiv ignorarea demersurilor noastre de către o parte a mass media româneşti, locale, regionale şi naţionale. Peste ani, istoricii vor evalua cu mai multă rigoare această filă de istorie românească, scrisă cu dăruire şi echilibru, la cumpăna dintre secole şi milenii.
Ţin să-i mulţumesc PS Andrei pentru generozitatea Sfinţiei Sale, care într-un interviu acordat etnologului Constantin Secară a afirmat că „Domnul dr. Ioan Lăcătuşu a izbutit, la Sfântu Gheorghe, să “aşeze” cel mai frumos centru cultural din Transilvania noastră zbuciumată”.
La împlinirea unui sfert de veac de activitate pusă în slujba istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” are, ca prioritate principală, valorificarea experienţei câştigate şi asigurarea continuităţii funcţionării sale la exigenţele vremurilor actuale şi a celor care vin. Această responsabilitate revine vrednicului colectiv format din pr. Ioan Marin, director, muzeografii şi documentariştii Ciprian Hugianu şi Erich Mihail Broanăr, cu sprijinul PS Andrei şi a tuturor colaboratorilor şi partenerilor.
Doamne ajută!
Dr. Ioan Lăcătuşu
