„Credenţionalul” lui Vasile Goldiş, document care atestă calitatea marelui om politic de deputat ales pe Colegiul electoral al Radnei, alături de alţi patru delegaţi, pentru Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, este exponatul lunii februarie la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, instituţie care deţine cea mai importantă colecţie de documente legate de Marea Unire.
În cadrul mini-expoziţiei vernisate miercuri este expus unul dintre cele mai importante documente deţinute de MNU referitoare la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
El face parte din colecţia de credenţionale sau mandate ale celor 1.228 de delegaţi ai naţiunii române, date de diferite instituţii şi organizaţii politice, administrative, sociale etc. de pe întreg teritoriul Transilvaniei pentru deputaţii care au constituit Adunarea Naţională.
Documentul atestă calitatea de delegat a lui Vasile Goldiş, ales ca deputat pe Colegiul electoral al Radnei.
„Vasile Goldiş a fost o figură proeminentă a Unirii, una, poate, dintre cele mai importante personalităţi ale Partidului Naţional Român. (…) Momentul cel mai important din viaţa sa a fost atunci când a citit Hotărârea în Sala Unirii, în Cazina Militară din Alba Iulia, proiectul de Rezoluţie supus votului, la ora 12,00 fix, în 1 Decembrie. Ulterior, (…) el a ieşit de pe eşichierul politic”, a afirmat muzeograful Tudor Roşu.
El a explicat că aceste credenţionale au fost „nişte împuterniciri, nişte mandate” care se dădeau delegaţilor ce urmau să fie prezenţi în Cazina Militară în data de 1 Decembrie.
„Fiecare astfel de deputat preda credenţionalul şi, în baza acestuia, primea o legitimaţie care îi dădea dreptul să fie prezent în Sala Unirii. Au fost 1.228 de credenţionale, numărul de legitimaţii fiind mai mare, de cel puţin 1.500″, a precizat Tudor Roşu.
Muzeograful a menţionat că în afara celor 1.228 de delegaţi, număr menţionat şi în procesul verbal al adunării, au fost prezente în sală şi alte persoane, cum ar fi, printre alţii, reprezentanţi ai presei.
În lunile următoare, MNU va expune şi alte credenţionale, cum ar fi cel al lui Iuliu Maniu, precum şi alte obiecte referitoare la Unirea de la 1 Decembrie 1918, a precizat Tudor Roşu.
Vasile Goldiş este cel care, în 1918, a rostit discursul solemn în care a făcut o retrospectivă istorică asupra trecutului neamului românesc şi a prezentat spre primire Rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român.
El a subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: „Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă… teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român”, a spus, la 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiş.
În finalul discursului său, Vasile Goldiş a dat citire textului Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale.
Celebrele credenţionale cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,â se regăsesc în cea mai mare şi mai valoroasă colecţie de documente ale Unirii Transilvaniei cu România. În total, sunt aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA.
AGERPRES
