Senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, a formulat astăzi, 15 iunie, o interpelare adresată ministrului Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, ce are ca obiect „Cazul exploziei din 5 iunie 1984 din preajma grupului statuar Mihai Viteazul din municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în care a decedat un copil”, prin care solicită informații suplimentare.
Redăm mai jos textul integral al interpeleării:
„Recent primăria municipiului Sfântu Gheorghe din județul Covasna, a anunțat public faptul că a decis să instaleze, în fața grupului statuar Mihai Viteazul, un monument în memoria unui băiat de 12 ani, Vashi Janoska, decedat în 5 iunie 1984, când, la ora 12:35, s-a produs o explozie.
”În urmă cu 38 de ani, pe 5 iunie, un dispozitiv a explodat aici, luându-i viața lui Vaszi Jánoska. Nu știm exact ce s-a întâmplat, doar că un băiat nevinovat a murit. De-a lungul deceniilor au existat multe încercări de a afla cine a plantat dispozitivul, cine a fost responsabil pentru moartea unui copil nevinovat. Vaszi Jánoska este o victimă a dictaturii comuniste”, a declarat primarul Antal Árpád în cadrul unei conferințe de presă organizată la fața locului, unde a fost prezentat și proiectul monumentului, anunță presa din județul Covasna.
Potrivit presei locale, primăria Sfântu Gheorghe a transmis că sculptura este inițiativa lui Váry O. Péter, reprezentant al Fundației Hármas, şi este opera sculptorului Sárpátki Zoltán. „S-a rupt o floare, a murit o floare. Acest lucru este reprezentat în sculptură, care este foarte detaliată. Este realizată din andezit roșu și andezit de bazalt negru, ambele din Bixad, deoarece părinții lui Jánoska erau din această localitate”, a declarat sculptorul Sárpátki Zoltán. Váry O. Péter a declarat că lucrarea In memoriam Vaszi Jánoska va fi primul memorial cu un cod QR, care îi va direcționa pe vizitatori către platforma online, unde vor putea viziona și filmul documentar al lui Vörös T. Balázs despre explozia din 1984.
Puskás Attila, vicepreședintele Organizației Județene a Foștilor Deținuți Politici din Covasna, a petrecut mulți ani după schimbarea regimului încercând să afle circumstanțele exploziei. „Părinții lui Jánoska locuiau în piață, așa că copiii veneau des aici să se joace. La ora 12.35 a avut loc o explozie în spatele grupului statuar, iar oamenii de încredere ai Securității au invadat rapid piața. Mie mi-a revenit sarcina de a face cercetările, în care a fost implicată și Simó Erzsébet, o fostă jurnalistă a cotidianului Háromszék”, își amintește Puskás Attila. El a spus că au mers la Tribunalul Brașov pentru a examina dosarele trimise acolo de Ministerul de Interne, dar nu li s-a permis să se uite la ele. Încă nu se știe care a fost motivul, povestea este complexă și este posibil ca explozia să fi fost o înscenare. „Părinții lui Jánoska au murit acum șase ani. Cine a provocat explozia și de ce este încă necunoscut, nimeni nu poate fi tras la răspundere. Am un nume, dar, pentru că nu am suficiente dovezi, nu-l voi da până în ceasul morții mele”, a conchis Puskás Attila, citat de presa locală din județul Covasna.
Există suspiciunea rezonabilă că autoritățile locale din municipiul Sfântu Gheorghe încearcă instrumentarea cazului în interes politic. Pentru a exclude această suspiciune rezonabilă sunt necesare unele clarificări din partea Ministerului Afacerilor Interne.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:
- Care au fost tipul, cauzele și autorul/autorii exploziei produse în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în ziua de 5 iunie 1984, în care a decedat un copil. A fost vorba despre un accident, un atentat și cine se face responsabil de el?
- În ce măsură este sau nu este vorba despre un atentat îndreptat împotriva unor reprezentanți ai comunității maghiare din județul Covasna sau ai minorității maghiare din România.”
Într-o conferință de presă ce avut loc, recent, răspunzând la o întrebare a Mesagerul de Covasna, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat că autoritatea locală ar fi realizat și instalat monumentul și în cazul în care copilul decedat în urmă cu 38 de ani ar fi fost etnic român.
Maria Crețu-Graur
