Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a reconstituit virtual fosta casă natală a episcopului Justinian Teculescu din Voineşti-Covasna, una dintre personalităţile care au jucat un rol important în înfăptuirea Marii Uniri din Decembrie 1918.
Potrivit muzeografilor, casa, care nu mai există în ziua de azi, se afla pe strada Mihai Eminescu nr. 16, vis-a-vis de Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” şi de Şcoala Veche din Voineşti şi fusese construită de către părinţii episcopului, Matei şi Paraschiva Teacă, la mijlocul secolului al XIX-lea.
„Casa, construită în tehnica bârnelor cioplite în patru feţe, încheiate în cheotori drepte şi acoperită, în patru ape, cu şindrilă, avea planul tradiţional al caselor româneşti din zonă. Prezintă un plan evoluat cu mai multe încăperi rezultate în urma modificărilor efectuate în prima jumătate a secolului al XX-lea. Era mărginită spre curte şi spre faţada laterală cu prispă cu stâlpi ciopliţi prin tehnica aplatizării muchiilor pe care se urcă cu ajutorul a două trepte din blocuri de piatră, prevăzută cu o balustradă înfundată cu tăblii. Tencuiala era realizată din leaţuri din lemn fixate de pene, cu argilă şi ulterior văruită. Tavanul prezenta grinzi dispuse transversal, înfundate cu tăblii. Acoperişul, în patru ape, era acoperit cu şindrilă taiată drept în partea inferioară. Pentru iluminarea naturală a casei, camerele erau prevăzute cu ferestre”, precizează reprezentanţii muzeului pe pagina de Facebook, unde este postat şi linkul la care poate fi vizualizată reconstituirea virtuală (https://www.youtube.com/watch?v=oqjG6Uel-mA&t=3s).
Teolog, general de armată, publicist, Justinian (Ioan) Teculescu s-a născut la Voineşti-Covasna, în anul 1865, a absolvit Institutul teologic din Sibiu, iar între anii 1888-1894 a fost învăţător la Râşnov. După ce s-a preoţit, a rămas în aceeaşi localitate până în 1901, an în care Mitropolia din Sibiu l-a desemnat protopop de Alba-Iulia.
„În 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional Alba-Iulia şi a jucat un rol important în organizarea Marii Adunări Naţionale. După realizarea Marii Uniri a fost ales senator al cercului Alba Iulia în primul Parlament al României Mari. În 1922 a fost propus pentru postul de episcop al nou înfiinţatei Episcopii a armatei. S-a călugărit primind numele de Justinian şi, la 1 aprilie 1923, a fost înscăunat ca episcop al armatei. Din anul 1925 până în anul 1932, an în care a trecut la cele veşnice, a fost Episcop al eparhiei Cetăţii Albe şi Ismail”, au menţionat reprezentanţii muzeului.
Proiectul este prezentat în contextul sărbătoririi Zilei Naţionale a României, cu scopul de a promova personalităţile care au contribuit la Marea Unire din 1918.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
