În primele pagini ale volumului „Asociațiunea ASTRA și Academia Română”, autoarea Elena Macavei evidențiază faptul că menținerea ființei naționale, afirmarea conștiinței naționale în Țările Române de peste munți și în Transilvania, periclitate de stăpânirile turcești, fanariote și austro-ungare, au fost posibile prin unirea românilor prin limbă și cultură, modalitatea de realizare fiind societățile și asociațiile de cultură. Acestea coagulau mințile strălucite ale intelectualilor și cărturarilor în întruniri și în crearea mijloacelor de difuzare: conferințe, reviste și cărți.
Editarea cărților a reprezentat dintotdeauna o preocupare fundamentală a ASTREI – Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. În prezent, există o lăudabilă preocupare a despărțămintelor de a realiza și tipări volume cu referire, în principal, la istoria Astrei, la personalitățile ei marcante.
Argumentăm prin citarea unor asemenea cărți de căpătâi: „Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna”, coordonatori Dumitru Acu, Elena Macavei, Cătălina Gruian, Editura Asociațiunii Astra, Sibiu, 2010, 260 p.; „Asociațiunea Astra – 150 de ani – Repere cronologice 1861-2011” de Dumitru Acu, Editura Asociațiunii Astra, Sibiu, 2011, 130 p.; „Despărțământul Central Astra Brașov – 1870-2011”, ediție îngrijită de Acad. Alexandru Surdu, editura Lux Libris, Brașov, 2011, 202 p.; „O istorie vie – cartea Astrei ieșene” de Iulian Pruteanu-Isăcescu și Mircea-Cristian Ghenghea, Editura Junimea, Iași, 2013, 142 p.; „Astra reghineană – 140 de ani de la înființare – studii și articole” de Marin Șara, Reghin, 2014, 163 p.; „Astra năsăudeană rediviva – 25 de ani, pagini monografice, vol. I (1990-2014)” de prof. Ioan Seni, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015, 464 p.
În contextul apariției atâtor lucrări esențiale (și multe altele necitate de noi) referitoare la bogata activitate a Astrei, se impune a fi evidențiat volumul „Despărțământul Toplița al ASTREI” de Lucian Giura și Dumitru Țepeluș, apărut la Editura Techno Media, Sibiu, 2014. Perioada de referință este cea interbelică, mai precis anii 1927-1940, când exista un despărțământ (filială) Astra la Toplița. Cele 154 de pagini se constituie, după cum declară autorii în cuvântul înainte intitulat „În loc de argument”, ca un modest omagiu adus acelora „care în anii grei ai perioadei interbelice – într-o zonă „delicată” a Transilvaniei, atunci ca și astăzi – au depus, dezinteresat și în spirit patriotic național, tot efortul disponibil pentru ca binefacerile culturii să se răspândească în sânul confraților lor.”
. .
Prezentarea activității despărțământului Toplița al Astrei este pusă sub următorul motto: „Lupta pentru cultură nu este altceva decât lupta pentru existența națională” (Alexandru Mocsony). Volumul cuprinde două consistente studii, o bogată anexă, ilustrații semnificative din perioada respectivă, toate însoțite de o bibliografie selectivă elocventă. Primul studiu prezintă în detaliu cu argumente pertinente activitatea astriștilor din Toplița Română. Al doilea aduce la lumină publicația despărțământului toplițean intitulată „Glasul Călimanilor”. Autenticitatea celor două studii este evidentă prin faptul că au la bază documente aflate în fondurile Astrei din cadrul Serviciului județean Sibiu al Arhivelor Naționale.
Considerăm că valoarea esențială a volumului constă în cele 82 de documente existente în „Anexe” ce demonstrează nu numai bogata activitate a Astrei toplițene, dar și interesul, aprecierile conducerii centrale de la Sibiu ori ale unor importante personalități (ex. patriarhul Miron Cristea, Alexandru Lapedatu, Ion Mihalache etc.) față de astriștii din Toplița.
Între documente, cititorul remarcă procese-verbale ale adunărilor generale, rapoarte de activitate, diverse scrisori ale conducerii centrale a Asociațiunii, adrese ale despărțământului, știri din ziare, precum cele din „Universul”, „Dimineața”, „Cuvântul”, în care au fost menționate evenimente astriste desfășurate la Toplița. Documentele sunt numerotate și este prezentată o sinteză referitoare la conținutul lor, încât cititorul-cercetător află cu ușurință ceea ce îl interesează ori află informații generale, apoi trece la cercetarea propriu-zisă a documentului-cópie.
Din rapoartele Comitetului Despărțământului Toplița, aflăm informații privind conducerea filialei, numele astriștilor, organizarea cercurilor de la sate, dotarea cu biblioteci poporale, conferințele ținute – titluri și conferențiari, demersurile pentru obținerea unui local propriu ori pentru înființarea unui cor permanent etc.
Reținem din paginile raportului pe anul 1931 următoarele aspecte: „Astra are aceeași menire în prezent și viitor de a fi o ideală îndrumătoare a tot ce duce spre propășire și înaintare.” Constatăm în același raport că spiritul astrist toplițean se identifică cu cel general: „același rol l-am asumat și noi în stil mai mic, cei care am condus în decurs de un an destinele despărțământului Astrei (…) prin răbdare a știut să învingă toate greutățile și toate piedicile ce i s-au pus în cale.”
În aproape zece substanțiale pagini, autorii oferă informații despre publicația „Glasul Călimanilor”, cu subtitlul „Foaie pentru popor”, a Despărțământului Astra Toplița, editată la Tipografia „Librăria Nouă” din Reghin, ce a apărut în perioada 1 martie – 5 septembrie 1929, la Toplița.
Deși preconizată să apară de două ori pe lună, publicația „Glasul Călimanilor” are o viață scurtă, dar rodnică prin conținut. Ca „foaie populară”, ea îți dorește „să stea de vorbă cu sătenii noștri, trudindu-ne să le arătăm calea adevărului și binelui.” A adunat în jurul său preoți, învățători, medici, notari și alte categorii care considerau că își fac o datorie de onoare în a „servi poporul din care ne tragem și noi.” Mai mult, redactorii se vor trudi să transmită poporului învățături folositoare , iar prin tipărirea „unor povești frumoase și poesii ale marilor scriitori români, ne vom sili ca atât bătrânii cât și tineretul cetind gazeta noastră să poată afla atât învățătură cât și plăcere.” Prin asemenea idei, colectivul de redacție al publicației avea ca etalon programul „croit de bătrâna noastră Astră, servind deci numai opera binelui și prosperării țărănimii noastre.”
Autorii Lucian Giura și Dumitru Țepeluș merită toată considerația generației actuale de astriști și nu numai, deoarece, prin volumul de față, au luminat o perioadă din istoria meleagurilor toplițene, evidențiind fapte culturale realizate sub egida Astrei, știut fiind că „pentru neamul românesc, Asociațiunea ASTRA a fost o binecuvântare. Această instituție a ajutat la păstrarea specificului românesc și la întărirea solidarității naționale.” (Onisifor Ghibu, 1939) Închei cu urarea astristă: Vivat, crescat, floreat ASTRA!
Luminița Cornea
