Prezenta sinteză monografică referitoare la istoricul parohiei ortodoxe Mărcuş, comuna Dobârlău, judeţul Covasna este un nou demers cărturăresc care contribuie la cunoaşterea istoriei românilor din fostele scaune secuieşti. Lucrarea reprezintă un exemplu edificator care vorbeşte grăitor despre roadele benefice ale implicării intelectualilor în viaţa publică a localităţilor lor natale, sau ale părinţilor acestora, şi despre avantajele unor relaţii apropiate, constructive şi ziditoare dintre preotul paroh şi credincioşii săi.
Lucrarea purtând semnătura distinsei cercetătoare Elena Tartler, a cărui tată este din Mărcuş, reconstituie istoria parohiei ortodoxe din această localitate, a unei instituţii identitare fundamentale, în jurul căreia a gravitat şi s-a dezvoltat întreaga comunitate românească locală.
Din îndemnul părintelui paroh Ioan Olaru, autoarea a cercetat cu mult interes, consecvenţă, rigoare, pasiune şi profesionalism importante surse documentare edite şi inedite. Aşa cum procedează cercetătorii cu experienţă, Elena Tartler a pornit la drum cu cercetarea bibliografiei tematice, valorificând informaţiile cuprinse în lucrările existente în bibliotecile digitizate. Apoi, cu sprijinul părintelui paroh a studiat arhiva parohiei Mărcuş, unde a depistat şi valorificat încercările monografice redactate de preoţii Nicolae Frateş şi, în mod deosebit, de părintele Dimitrie Bălăşcuţă. La rândul nostru, am fost bucuroşi să oferim autoarei oportunitatea de a studia valoroasele documente aflate în păstrare în Arhiva Centrului Ecleziatic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, documente care au întregit în mod fericit întreaga documentare. Alte informaţii necesare finalizării textului lucrării au fost obţinute din discuţiile purtate cu credincioşii parohiei, care au moştenit împreună cu întreaga zestre de tradiţii, obiceiuri şi celelalte componente ale culturii populare şi informaţii transmise, din generaţie în generaţie, despre istoria locală.
Într-un stil sobru, concis şi atractiv, cu formulările clare şi cu folosirea judicioasă a aparatului critic, Elena Tartler reuşeşte să prezinte principalele momente ale istoriei parohiei: locaşurile de cult care au funcţionat până la zidirea bisericii actuale, şirul preoţilor care au slujit la altarul bisericii, cu menţionarea realizărilor din timpul păstoririi fiecăruia, portretele preoţilor aşa cum s-au păstrat în memoria colectivă a credincioşilor, reconstituirea evoluţiei demografice, conform datelor din conscripţii confesionale şi din recensămintele oficiale, date despre averea bisericii, despre casele parohiale şi patrimoniul mobil (cărţile de cult şi odoarele bisericeşti), despre şcoala confesională din localitate ş.a.
Este redat rolul preotului paroh ca principal lider local, în relaţiile cu autorităţile ierarhice bisericeşti, cu administraţia publică locală şi cu obştea credincioşilor. În acest context, se remarcă figurile preoţilor din familia Dogaru: părintele Dimitrie Dogaru care a păstorit timp de 40 de ani, Cristofor Dogaru, George Dogaru ş.a. În lucrare se aduc clarificări referitoare la familia ctitorilor actualei biserici Elisei şi Chira Tăraş, la implicarea Bisericii Ortodoxe în problematica socială şi la sprijinul acordat de ierarhii ortodocşi, în rândul cărora este menţionată implicarea mitropolitului Andrei Şaguna în rezolvarea unor probleme vizând buna funcţionare a vieţii parohiale şi a învăţământului confesional în limba română. Este consemnată prezenţa mitropolitului Nicolae Colan la sfinţirea picturii bisericii, în anul 1957, şi a Înaltpreasfinţitului IoanSelejan, în anul 2013, cu ocazia resfinţirii locaşului de cult, la terminarea lucrărilor de restaurare şi refacere a picturii bisericii.
Într-o formă sintetică, prezenta lucrare prezintă într-un limbaj accesibil unui public ţintă diversificat, pagini din viaţa bisericească dint-o localitate monoetnică românească, situată la limita cu Ţara Bârsei, în vecinătatea Braşovului, aşezare care în decursul veacurilor a aparţinut administrativ atât de comitatul Alba de Sus, cât şi de scaunul, respectiv judeţul Treiscaune, o comunitate ortodoxă românească care a depăşit vicisitudinile vremurilor şi care dăinuie ca o mărturie vie a prezenţei şi continuităţii româneşti pe aceste binecuvântate meleaguri.
Cunoscând interesul şi preocuparea autoarei pentru continuarea cercetării istoriei localităţii Mărcuş, experienţa căpătată în munca de cercetare, dragostea faţă de memoria înaintaşilor bunilor şi străbunilor ei, suntem convinşi că într-o viitoare lucrare monografică extinsă asupra acestei localităţi, Elena Tartler va valorifica ştiinţific noi surse documentare identificate în arhivele laice şi bisericeşti, extinzând cercetarea şi la satul Luna Mărcuşului – aşezare care a „roit” din Mărcuş şi satele învecinate şi, de ce nu, la noua vatră monahală, rectitorită pe teritoriul localităţii – Mănăstirea Mărcuş.
Munca de cercetare a istoriei şi culturii localităţii Mărcuş îi va fi uşurată şi de apariţia celor două volume purtând semnătura unui alt vrednic fiu al satului – Ioan Stoica – intitulate Mărcuş –Lada de zestre. Pagini de monografie (vol. 1) şi Oamenii Mărcuşului (vol. 2). Felicitări magistratului şi viitorului istoric Elena Tartler, părintelui paroh Ioan Olaru şi tuturor celor care au contribuit la apariţia acestei minunate „poveşti” ortodoxe româneşti din Carpaţi.
Dr. Ioan Lăcătuşu
