În fiecare primăvară, mai precis pe 25 martie, creştinii ortodocşi dar şi catolici cinstesc Buna Vestire, care în mod tradiţional este sărbătorită în perioada Postului Mare. Este praznicul în amintirea momentului fast când Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va aduce pe lume pe Fiul lui Dumnezeu.
Ziua Cucului
Dincolo de aceste desluşiri, să precizăm că Buna Vestire are în popor şi o semnificaţie…lumească, pe lângă cea religioasă, fiind socotită şi Ziua Cucului. Se zice că de azi începe să se audă cântecul bisilabic al micuţei păsări solitare, vestitoare a sezonului cu temperatură plăcută, a pomilor înmuguriţi şi a florilor. Oare, când vor veni anul acesta asemenea momente minunate ?
Să fim optimiști, fiindcă „minunea” se va înfăptui abia de săptămâna viitoare. Revenim la povestea cucului, care ocupă un loc central în tradiţia românească, mica pasăre anunţând sosirea efectivă a primăverii. Se spune că primul său cântec se aude de Buna Vestire.
După Mărţişor, Babe şi Moşi a trecut şi Echinocţiul de Primăvară, prilejuri pentru derularea unor vechi ritualuri. În unele sate românești, precum Păpăuţi, fetele pun grâu la încolţit în blide, invocând ploile şi rodul bogat. Dacă boabele vor încolţi repede şi vor lăsa să iasă spre lumină firişoarele de grâu verde, holdele vor fi mănoase.
Este de așteptat ca după Buna Vestire să se declanșeze viguros primăvara. În această zi bătrînii satelor făceau odinioară previziuni meteorologice empirice. Nu doar cucul era omagiat, ci şi alte păsări ale cerului, cărora e bine să li se aducă ofrande, pentru ca ele să nu afecteze recoltele.
Păsărilor cântătoare li se dezleagă limbile
De Ziua Cucului se dezleagă, de fapt, limba tuturor cântătoarelor. După ce timpul se îndreaptă, se va putea lucra pământul, efectuându-se arăturile și celelalte munci specifice acestei perioade. Cucul va cânta până la Sânziene, când se pune că își va pierde glasul. O legendă spune că mica pasăre devine lacomă, ciuguleşte prea mult orz şi se… îneacă! Nemaiputând cânta, se transformă în… uliu (!) şi aşa rămîne până anul viitor, când de ziua lui redevine ce a fost şi îşi recapătă glasul.
Pe vremuri, flăcăii şi fetele întrebau pasărea cu tâlc: „Cucule, voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pan’ m-oi însura (mărita)?” Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul său îi supăra, fiecare sunet reprezentând un an de așteptare!
Comportamentul ciudat al cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei, de unde şi expresia: „Măi băiete, cucuiete/ Ce ţi-e capul tot la fete!” Copiii, adolescenţii, tinerii din unele aşezări ale Ţării Buzaielor se costumau cât mai pitoresc, în culori vii, cu pene şi eşarfe, imitând păsările migratoare – vestitoarele primăverii.
Sărbătoarea de Blagoveştenie
În unele zone, evenimentul de duminică poartă şi numele de sorginte slavă – Blagoveştenie – fiind prima sărbătoare confirmată în documente dintre evocările dedicate Maicii Domnului. Data stabilită pentru celebrare a variat la început, dar din prima jumatate a secolului al V-lea a rămas fixată pentru 25 martie, îndată ce Naşterea Domnului a început să fie cinstită peste tot în lume pe 25 decembrie.
Conform surselor bisericeşti, în a şasea lună a anului a fost trimis de către Dumnezeu în Cetatea Nazaret din Galileea, Îngerul Gavriil, să-i dea o veste minunată Fecioarei Maria: „Bucură-te, ceea ce esti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată eşti tu între femei”.
Ea auzindu-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi a cugetat aşa: „Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?” Şi Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărţi peste casa lui Iacov în veci şi împărţia Lui nu va avea sfârşit”…
Şi a zis Maria: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de barbat?” Atunci Îngerul i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a saşea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă”.
Certurile sunt interzise!
Tradiţia mai spune că pe 25 martie fiind o zi aducătoare de Veste minunată, oamenii nu au voie să se sfădească, deoarece va fi mare păcat. Cine se ceartă acum, va avea belele şi necazuri tot anul. Cum pe vremuri exista în anumite cătune şi aşezări izolate un grad mai ridicat de obscurantism, se manifesta teama gospodinelor de a pune ouă la clocit, întrucât puteau ieşi pui cu… două capete şi cu patru picioare !?
Bătrânii satelor covăsnene îşi mai aduc aminte, aidoma lui nenea Ion Cojan din Voineştii-Covasnei, care mi-a povestit, cu ani în urmă, că se practica un fel de ritual ancestral în pragul primăverii: pomii fructiferi care nu prea mai dădeau roade erau „ameninţaţi” simbolic cu toporul, altfel vor fi tăiaţi!
Foc purificator
Tot în ziua de Blagoveştenie unii gospodari adună lucrurile vechi, haine de prisos de prin garderobă, încălţări ponosite, obiecte deteriorate din casă şi ogradă, dându-le foc. Datina este practicată şi în prezent în multe sate, purtând numele explicit de foc purificator.
Obiceiul îl întâlnim şi cu ocazia altor sărbători, aşa cum am mai scris în cadrul acestei rubricii, focul contribuind la purificarea lumii, la despărţirea de vechile lucruri, de obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregătindu-se apariţia mlădiţeţlor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete şi florilor.
Duminică este Dezlegare la peşte
Străbătând cel mai lung şi dificil Post al anului, duminică este Dezlegare la peşte, pentru credincioși. Se spune în popor că aceia care se înfruptă cu asemenea delicatesă culinară, se vor simţi bine tot anul, precum… peştii în apă. Pe 25 martie pescarii nu au voie să arunce mămaliga în apă, întrucât vor omorî peştii.
În Postul Pastelui sunt dezlegări periodice nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei, atât de Buna Vestire, pe 25 martie, de Florii, ce preced Sfintele Paști. Însă nu este permis consumul de carne, brânză, lapte şi ouă de către cei ce ţin Post.
Prilej de bucurie
Socotită atât un praznic creştinesc, dar şi lumesc, Buna Vestire trebuie cinstită cu bucurie, deoarece reprezintă simbolul fertilităţii, al venirii celui mai aşteptat anotimp – primăvara.
Horia C. Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail
