Buna Vestire

  În  fiecare primăvară, mai precis pe 25 martie, creştinii ortodocşi dar şi catolici cinstesc Buna Vestire, care în mod tradiţional  este sărbătorită în perioada Postului Mare. Este praznicul în amintirea momentului fast când Arhanghelul  Gavriil  i-a vestit   Fecioarei Maria că-l va aduce pe lume pe Fiul lui Dumnezeu.

 Ziua Cucului

Dincolo de aceste desluşiri, să precizăm că  Buna Vestire are în popor şi o semnificaţie…lumească, pe lângă cea religioasă, fiind socotită şi Ziua Cucului.  Se zice că de azi  începe să se audă cântecul bisilabic al micuţei păsări solitare, vestitoare a  sezonului cu temperatură plăcută, a pomilor înmuguriţi şi a florilor. Oare, când vor veni anul acesta  asemenea momente minunate ?

Să fim optimiști, fiindcă „minunea” se va înfăptui abia  de săptămâna viitoare. Revenim la povestea cucului, care  ocupă  un loc central în tradiţia românească,  mica pasăre anunţând sosirea efectivă a primăverii. Se spune că primul său cântec  se aude  de Buna Vestire.

După Mărţişor, Babe şi Moşi  a trecut şi Echinocţiul de Primăvară, prilejuri pentru derularea unor vechi ritualuri. În unele sate românești, precum Păpăuţi, fetele pun grâu la încolţit în blide, invocând ploile şi rodul bogat. Dacă boabele vor încolţi repede şi vor lăsa să iasă spre lumină firişoarele de grâu verde, holdele vor fi  mănoase.

Este de așteptat ca după Buna Vestire să se declanșeze  viguros primăvara. În această zi  bătrînii satelor făceau odinioară  previziuni meteorologice empirice. Nu doar cucul era omagiat, ci şi alte păsări ale cerului, cărora e bine să li se aducă ofrande, pentru ca ele să nu afecteze recoltele.

 Păsărilor cântătoare li se dezleagă  limbile

De Ziua Cucului se dezleagă, de fapt, limba tuturor cântătoarelor. După ce timpul se îndreaptă, se va putea lucra pământul, efectuându-se arăturile și celelalte munci specifice acestei perioade. Cucul  va cânta  până la Sânziene, când se pune că își va pierde glasul. O legendă spune că mica pasăre  devine lacomă, ciuguleşte prea mult orz şi se… îneacă!  Nemaiputând cânta, se transformă în… uliu (!) şi aşa rămîne până anul viitor, când de ziua lui redevine ce a fost şi îşi recapătă glasul.

Pe vremuri, flăcăii şi fetele  întrebau pasărea cu tâlc: „Cucule, voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pan’ m-oi însura (mărita)?”  Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece  echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul său îi supăra, fiecare sunet reprezentând un an de așteptare!

Comportamentul ciudat al cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei, de unde şi  expresia: „Măi băiete, cucuiete/ Ce ţi-e capul tot la fete!”  Copiii, adolescenţii, tinerii  din unele aşezări ale Ţării Buzaielor se costumau  cât mai pitoresc, în culori vii, cu pene şi eşarfe, imitând păsările migratoare – vestitoarele primăverii.

Sărbătoarea de Blagoveştenie

În unele zone, evenimentul de duminică poartă  şi numele  de sorginte slavă – Blagoveştenie – fiind prima sărbătoare confirmată în documente dintre evocările dedicate Maicii Domnului. Data stabilită pentru  celebrare  a variat la început, dar din prima jumatate a secolului al V-lea a rămas fixată pentru 25 martie, îndată ce Naşterea Domnului a început să fie cinstită peste tot în lume pe 25 decembrie.

Conform surselor bisericeşti, în a şasea lună a anului a fost trimis de către Dumnezeu în Cetatea Nazaret din Galileea,  Îngerul Gavriil, să-i  dea o veste minunată  Fecioarei  Maria: „Bucură-te, ceea ce esti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată eşti tu între femei”.

Ea auzindu-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi a cugetat aşa: „Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?” Şi Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărţi peste casa lui Iacov în veci  şi împărţia Lui nu va avea sfârşit”…

Şi a zis Maria: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de barbat?”  Atunci Îngerul i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a saşea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă”.

Certurile sunt interzise!

Tradiţia mai spune că pe 25 martie fiind o zi aducătoare de Veste minunată, oamenii nu au voie să se sfădească, deoarece va fi mare păcat. Cine se ceartă acum, va avea belele şi necazuri tot anul. Cum pe vremuri exista în anumite cătune şi aşezări izolate un grad mai ridicat de obscurantism, se manifesta   teama   gospodinelor de a pune ouă la clocit, întrucât  puteau ieşi pui cu… două capete şi cu patru picioare !?

Bătrânii satelor covăsnene îşi mai aduc aminte, aidoma lui nenea Ion Cojan din Voineştii-Covasnei, care mi-a povestit, cu ani în urmă,  că se practica un fel de ritual ancestral în pragul primăverii: pomii fructiferi care nu prea mai dădeau roade  erau „ameninţaţi” simbolic cu toporul, altfel vor fi tăiaţi!

Foc  purificator

Tot în ziua de   Blagoveştenie unii gospodari adună  lucrurile vechi, haine de prisos de prin garderobă,  încălţări ponosite, obiecte deteriorate din   casă şi ogradă, dându-le  foc. Datina este practicată şi în prezent în  multe sate, purtând numele explicit de  foc purificator.

Obiceiul    îl întâlnim  şi  cu ocazia altor sărbători, aşa cum am mai scris în cadrul acestei rubricii, focul contribuind la purificarea lumii, la despărţirea de vechile lucruri, de  obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregătindu-se apariţia mlădiţeţlor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete şi florilor.

Duminică este Dezlegare la peşte

Străbătând cel mai lung şi dificil Post al anului,  duminică este Dezlegare la peşte, pentru credincioși.  Se spune în popor că aceia care se înfruptă cu asemenea delicatesă culinară, se vor simţi bine tot anul, precum… peştii în apă. Pe 25 martie pescarii nu au voie să arunce mămaliga în apă, întrucât  vor omorî peştii.

În Postul Pastelui sunt dezlegări periodice  nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei, atât de  Buna Vestire, pe 25 martie, de Florii, ce preced Sfintele Paști. Însă nu este permis  consumul de carne, brânză, lapte şi ouă de către cei ce ţin Post.

Prilej de bucurie

Socotită  atât un praznic   creştinesc, dar şi lumesc, Buna Vestire trebuie cinstită cu bucurie, deoarece  reprezintă simbolul fertilităţii, al venirii celui mai aşteptat anotimp – primăvara.

                                                                                                          Horia C. Deliu