Postul Crăciunului, numit și al „Bucuriei”, reprezintă o perioadă de 40 de zile, începând din 15 noiembrie, încărcată de semnificații și datini pentru credincioși, precedând Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului. Conform tradiţiei rânduite de Biserică, acest Post este de asprime mijlocie din punctul de vedere al alimentaţiei, fiind mai uşor faţă de cel al Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Lăsata Secului
Astăzi are loc o sărbătoare de rămas-bun a petrecerilor (inclusiv a nunţilor), numită simbolic în popor – Lăsata Secului, iar de mâine începe Postul Crăciunului, care ţine până pe 25 decembrie.
După cum se cunoaște în majoritatea zonelor ţării, Lăsata Secului de Crăciun era precedată – cel puțin în vechea tradiție românească – de anumite ritualuri de purificare. Odinioară sătenii mai superstiţioşi alungau spiritele rele prin producerea unor zgomote puternice. De asemenea, femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca…„îmbunarea” vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la ospăţ, ca să nu mănânce viitoarea recoltă.
La Hăghig, Ariuşd, Păpuţi, Voineşti, dar şi în alte aşezări covăsnene unde trăiesc creştini ortodocşi, este şi acum obiceiul întoarcerii vaselor din casă cu faţa în jos, ne-a relatat septuagenarul Ion Aitean, din satul Iarăş – un bun cunoscător al datinilor şi obiceiurilor populare româneşti. „Se procedează astfel pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele. Pe vremuri se executau şi alte practice magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare”, a ţinut să mai adauge interlocutorul nostru.
Curăţenie sufletescă şi reţineri alimentare
Începând, așadar, din 15 noiembrie, credincioşii se aflĂ timp de 40 de zile în Postul Crăciunului, numit şi „Postul Bucuriei”, deoarece se referă la Naşterea Domnului. Abia după aceste 40 de zile de curăţenie sufletescă, rugăciuni și reţineri alimentare, creştinii se pot bucura din plin de Sărbătoarea Crăciunului.
Va fi o perioadă de penitenţă şi reculegere spirituală ce aminteşte închinătorilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui obicei ne parvin din secolul IV, de la Fericitul Augustin. Hotărârea ca să se postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că înainte de acest eveniment, creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii între patru și şase săptămâni.
Motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine, Postul Crăciunului se încheie pe 25 decembrie.
În conformitate cu tradiţia creştină noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma unele alimente de origine animală, pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o prescripţie de natură confesională.
Dezlegare la peşte
Există o cutumă care spune că dacă Lăsata Secului cade fie miercurea, fie vinerea, Postul Crăciunului începe încă din seară zilei de 14 noiembrie, așa cum s-a întâmplat în acest an. Credincioșii vor posti timp de 40 de zile de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, peste și vin.
Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin, iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește. De asemenea, se mai face dezlegarea la pește atunci când se prăznuiește Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, adică pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea, anul acesta fiind într-o zi de marți.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce.
Datini şi obiceiuri
Conform datinilor şi obiceiurilor populare legate de la abţinerea consumării bucatelor „de dulce” şi abstinenţă faţă de alte plăceri lumeşti, Biserica propune în acest interval mai cu seamă o curăţenie spirituală, un program liturgic adecvat. Un loc special îl au colindele tradiţionale şi alte devoţiuni specifice acestei perioade.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (pe 24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este una de Post aspru: se ajunează până seara, când se obişnuieşte să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, pe 25 Decembrie.
Câte motive pentru care merită să postim
Pentru persoanele mai plinuţe, nu mai vorbim de supraponderali intervalul următor reprezintă o ocazie perfectă pentru slăbit şi refacere. Dar şi de eliminare a substanţelor ce ne împovărează fiinţa. Atunci când este realizat cu inteligenţă, Postul redă apetitul, restabileşte asimilaţia şi determină scăderea în greutate.
Să nu uităm că punctele slabe ale organismului vor fi purificate şi întărite. Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate prin post, această perioadă de abstinenţă severă devinind cea mai ieftină, accesibilă şi profundă modalitate de vindecare.
Postul poate fi ţinut de către oricine, dar bătrânii, copiii și bolnavii sunt exceptați, condiţia ca acest obicei străvechi să aibă succes este adaptarea lui necesităţilor şi disponibilităţilor individuale.
Dragi credincioși, vă dorim un Post ușor și benefic!
Horia C. Deliu
